12/01/2024
Suntem într-o perioadă „alunecoasă”, atât la propriu, cât și la figurat. Sezonul rece pune probleme conducătorilor auto, indiferent de experiența acumulată. Este lesne de înțeles că trebuie să conducem preventiv.
Printre elementele conduitei preventive se numără, alături de vigilență, îndemânare, judecată, prevedere și cunoștințele practice dar și cele teoretice, deprinse în timpul școlarizării.
În cadrul lecțiilor de legislație rutieră, le propun candidaților la obținerea permisului de conducere, o discuție, măcar la nivel teoretic, despre comportamentul rutier în situația unui carosabil acoperit cu zăpadă, polei, gheață, zăpadă bătătorită, mâzgă. Nu toți candidații au „norocul” de a pune în practică cele discutate teoretic, în timpul școlarizării...
Vedem cu toții că deszăpezirea are loc mai mult sau mai puțin, carosabilul fiind, în cele mai multe cazuri, alunecos. Din acest motiv comportamentul conducătorului auto trebuie să fie unul mult mai aplecat spre conducerea preventivă.
Câteva considerații teoretice sunt necesare. Să facem referire, în primul rând, la distanța de oprire în siguranță. Aceasta este formată din două mari componente:
-distanța de reacție = distanța parcursă în timpul de reacție, a fiecăruia dintre noi. Timpul de reacție este timpul scurs din momentul observării unui pericol iminent și momentul acționării uneia dintre comenzile autovehiculului (volan, frână, accelerație). De obicei suntem tentați să utilizăm frâna de serviciu. Bineînțeles că acest timp de reacție trebuie să fie cât mai scurt posibil. De exemplu, pentru un conducător auto profesionist, timpul de reacție, în condiții normale, ar trebui să fie de circa o secundă – o secundă jumătate. Dar sunt factori care măresc timpul de reacție și, ca atare și distanța de reacție: starea crescută de oboseală, starea psihică nefavorabilă, poziția incorectă la volan, conducerea agresivă, conducerea sub influența consumului de droguri, conducerea sub influența alcoolului sau a medicamentelor contraindicate sau cu efect similar drogurilor, conducerea îndelungată pe timp de noapte, în condiții meteo nefavorabile etc. Pentru un conducător auto începător, timpul de reacție crește involuntar. Distanța de reacție se parcurge cu aceeași viteză, deoarece creierul procesează imaginea văzută (în timpul de reacție) și abia ulterior dă comanda de a reacționa cumva.
-distanța de frânare = distanța parcursă din momentul acționării pedalei de frână și până autovehiculul se oprește complet. Și această distanță este influențată de diverși factori: masa autovehiculului, viteza de deplasare, starea carosabilului, condițiile meteo, vizibilitatea, tipul încărcăturii, starea tehnică a sistemului de frânare, gradul de uzură a pneurilor etc.
Astfel, punând cap la cap cele două distanțe, obținem distanța de oprire în siguranță, ceea ce înseamnă că va trebui să luăm în calcul toți factorii enumerați. Este greșită percepția că distanța față de vehiculul din față ar trebui să fie de 25 m sau 50 m sau alte astfel de distanțe. Nu există o distanță „standard”. Distanța de oprire în siguranță este cea descrisă mai sus. În cazul unei coliziuni din spate, vinovatul este conducătorul auto din spate, indiferent ce acțiune întreprinde cel din față.
Nu trebuie să ne bazăm doar pe diversele sisteme cu care sunt dotate autovehiculele: ABS, ESP, ASR, retarder etc. Acestea ajută, dar nu înlocuiesc acțiunile noastre!
Așadar, trebuie să ne luăm măsurile de siguranță și să conducem preventiv. O regulă utilizată des este așa-numită „regula celor două secunde”, atunci când ne referim la distanța de siguranță în funcție de viteza de deplasare.
Ex.:
-la o viteză de 40 km/h, distanța de siguranță ar trebui să fie de minimum 23 m;
-la o viteză de 80 km/h, distanța de siguranță ar trebui să fie de minimum 45 m;
-la o viteză de 120 km/h, distanța de siguranță ar trebui să fie de minimum 67 m; etc.
Internetul abundă de tabele din care putem afla diversele distanțe de oprire în siguranță, în funcție de diverși factori. Nu trebuie decât să ne informăm.
Cert este că, în condițiile unui carosabil acoperit, chiar și doar umed, trebui să ne comportăm mult mai preventiv: să utilizăm frâna de serviciu cât mai puțin și la viteze mici de deplasare (utilizând frecvent frâna de motor); să abordăm virajele cu viteză redusă; să mărim distanța de siguranță; să nu bruscăm comenzile autovehiculului; să nu schimbăm brusc direcția de deplasare; să frânăm lin, treptat; să accelerăm moderat; să fim mult mai atenți la trafic; chiar și în condiții de prioritate, să alegem evitarea unei posibile coliziuni.
Acestea sunt doar câteva dintre acțiunile care ne transformă în conducători auto profesioniști. Conduceți preventiv și acumulați cât mai multe cunoștințe teoretice și practice!