Goran & Partners

16/04/2026

În cazul în care obligațiile fiscale sunt declarate, dar nu sunt achitate la termenul legal, se datorează dobânzi de 0,02% pe zi de întârziere și penalități de întârziere de 0,01% pe zi, ceea ce corespunde unui cost anual estimat de aproximativ 10,95%.

În ipoteza în care ANAF stabilește obligații fiscale suplimentare, se datorează dobânzi de 0,02% pe zi și penalități de nedeclarare de 0,08% pe zi, ceea ce echivalează cu un cost anual estimat de aproximativ 36,5%. Cu toate acestea, penalitatea de nedeclarare poate fi redusă cu 75% dacă obligațiile fiscale stabilite suplimentar sunt achitate în termenul prevăzut în decizia de impunere, caz în care costul anual estimat se reduce la aproximativ 14,6%.

Totodată, în situația în care ANAF datorează contribuabilului sume de restituit și nu le rambursează în termenul legal, contribuabilul are dreptul de a solicita dobânzi de 0,02% pe zi de întârziere, ceea ce corespunde unei dobânzi anuale de aproximativ 7,3%.

www.goranlaw.ro

01/04/2026

Persoanele fizice datorează impozit pe veniturile din chirii de 8% aplicat asupra venitului brut, în timp ce veniturile din dividende sunt impozitate cu 16% asupra venitului brut.

În aceste condiții, un asociat care deține un bun utilizat de propria societate este, în principiu, mai avantajat fiscal dacă închiriază bunul către firmă la valoarea de piață, decât dacă îl pune la dispoziție gratuit printr-un contract de comodat. Motivul este că veniturile din chirii sunt impozitate la un nivel semnificativ mai redus comparativ cu dividendele.

Atenție: pentru a evita riscuri fiscale, chiria trebuie stabilită la nivel de piață, iar bunul trebuie să fie utilizat efectiv în desfășurarea activității economice a societății.

Imagine generată cu ajutorul AI.

24/03/2026

Prin Decizia nr. 6 din 23 martie 2026, Înalta Curte de Casație și Justiție a stabilit că, în interpretarea dispozițiilor art. 273 din Codul penal, sunt întrunite condițiile de tipicitate ale infracțiunii de mărturie mincinoasă în cazul în care persoana citată în calitate de martor în procesul penal, după ce i-au fost aduse la cunoștință faptele sau împrejurările de fapt pentru dovedirea cărora s-a dispus ori s-a încuviințat audierea sa, precum și obligațiile procesuale care îi revin, refuză, înainte sau după depunerea jurământului ori a declarației solemne, să dea declarații și nu se află într-unul dintre cazurile prevăzute de art. 117 alin. (1) și art. 118 din Codul de procedură penală.

📌 Mărturia mincinoasă (art. 273 CP) constă în afirmații neadevărate sau în omisiunea de a spune tot ce se știe în calitate de martor, iar ÎCCJ a stabilit că și refuzul de a da declarații poate atrage răspundere penală dacă nu există un drept legal de refuz. Martorul este audiat doar asupra aspectelor relevante cauzei potrivit art. 116 CPP, în timp ce anumite persoane, precum rudele apropiate ale suspectului sau inculpatului, pot refuza audierea conform art. 117 CPP, iar principiul neautoincriminării prevăzut de art. 118 CPP garantează că nimeni nu poate fi obligat să dea declarații împotriva sa. În concluzie, exercitarea drepturilor procesuale trebuie făcută cu atenție, deoarece alegerea de a nu declara sau de a declara poate avea consecințe penale.

Chiar și în calitate de martor, asistarea de către avocat este esențială întrucât delimitarea dintre martor și suspect nu este întotdeauna clară în practică, iar o declarație dată fără înțelegerea deplină a drepturilor poate genera consecințe juridice semnificative. Avocatul poate evalua dacă există un drept de refuz, poate preveni riscul autoincriminării și poate asigura formularea corectă și completă a declarației, evitând interpretări care ar putea atrage răspunderea pentru mărturie mincinoasă.

Imagine realizată cu ajutorul AI.

15/03/2026

„A trece prin furcile caudine” (sic!) este o eroare semantică relevantă, lato sensu, în contextul demnității la locul de muncă.

Expresia „a trece prin furcile caudine” este folosită uneori pentru a descrie o perioadă dificilă, mult efort sau sacrificii. În realitate, aceasta este o eroare semantică, deoarece, pe de o parte, sensul expresiei este cu totul altul, iar pe de altă parte, forma logică este „a trece pe sub furcile caudine”. Istoric, romanii au fost obligați să treacă pe sub un jug format din sulițe, gest care simboliza umilința învinsului.

Expresia provine din episodul istoric numit Bătălia de la Furcile Caudine (321 î.Hr.), când armata romană a fost învinsă de samniți și obligată, ca semn de umilire, să treacă pe sub un „jug” format din sulițe. Gestul simboliza supunerea și umilirea învinsului.

Prin urmare, „a trece pe sub furcile caudine” înseamnă a fi supus unei umilințe sau unei constrângeri degradante, nu a trece printr-un proces dificil de muncă sau pregătire.

Se impune astfel o distincție conceptuală clară: munca și sacrificiul nu sunt sinonime cu umilința, după cum, per a contrario, umilința nu poate fi asociată cu munca. În aceeași logică, utilizarea unei expresii care desemnează o situație de umilință extremă pentru a descrie efortul și dedicarea constituie o eroare categorială.

Mutatis mutandis, dreptul modern încearcă tocmai să prevină situațiile în care o persoană este pusă într-o poziție degradantă sau umilitoare. În ultimii ani, cadrul legal din România privind hărțuirea la locul de muncă a fost consolidat pentru protejarea demnității persoanei.

Printre reglementările relevante se numără: Codul muncii (Legea nr. 53/2003) și Hotărârea Guvernului nr. 970/2023 privind metodologia de prevenire și combatere a hărțuirii morale și sexuale la locul de muncă, modificată și completată prin Hotărârea Guvernului nr. 27/2025.

Aceste demersuri sunt susținute indirect și de legislația antidiscriminare, respectiv Ordonanța Guvernului nr. 137/2000 privind prevenirea discriminării și Legea nr. 202/2002 privind egalitatea de șanse.

Cadrul normativ se dezvoltă în continuare în contextul alinierii legislației naționale la Convenția Organizației Internaționale a Muncii nr. 190/2019 privind eliminarea violenței și hărțuirii în lumea muncii, ratificată de România prin Legea nr. 69/2024. În acest context sunt avute în vedere modificări ale Codului muncii, ale legislației privind sănătatea și securitatea în muncă și ale cadrului normativ privind activitatea Inspecției Muncii, pentru consolidarea mecanismelor de prevenire și sancționare a hărțuirii în relațiile de muncă.

Nu în ultimul rând, încep să apară exemple jurisprudențiale importante. În 2024, o fostă angajată a unei bănci a câștigat în instanță un proces privind hărțuirea morală la locul de muncă. Instanța a obligat angajatorul la plata unor daune morale de 30.000 de lei, precum și a aproximativ 4.000 de lei cheltuieli de judecată, pentru prejudiciul suferit ca urmare a comportamentului considerat hărțuitor.

Istoria ne arată ce înseamnă umilința. În relațiile de muncă, dreptul modern și jurisprudența recentă încearcă să se asigure că nimeni nu mai este obligat să treacă pe sub furcile caudine.

03/03/2026

In Monitorul Oficial nr. 149 din 26.02.2026 s-a publicat Hotărârea Î.C.C.J nr. 430/15.12.2025 prin care s-a stabilit că *expertiza în fiscalitate este obligatoriu să fie administrată în faza de urmărire penală în cauzele de evaziune fiscală*.

Law practice

27/02/2026

Verificarea fiscală personală este un tip de control care se aplică exclusiv persoanelor fizice. În cadrul acesteia, ANAF verifică dacă cheltuielile efectuate pot fi justificate prin veniturile realizate sau declarate.
Cel mai frecvent, astfel de controale sunt declanșate de diferențe între veniturile declarate și sumele împrumutate firmelor proprii. În lipsa unor explicații şi documente justificative, aceste diferențe sunt considerate venituri cu sursă neidentificată şi sunt impozitate cu 70%.
Procedura este similară unei inspecții fiscale şi se finalizează prin emiterea unei decizii de impunere.
Vă recomandăm să vă pregătiți anual un dosar care să conțină toate documentele necesare pentru un eventual control, deoarece, deşi persoanele fizice nu au obligația de a ține contabilitate, ANAF solicită numeroase documente justificative.

23/02/2026

📌 Important

Începând cu 1 ianuarie 2026, firmele care nu depun situațiile financiare în cel mult 5 luni de la expirarea termenului legal vor fi declarate inactive fiscal.

Potrivit unui comunicat al Agenția Națională de Administrare Fiscală, verificările vor începe din 2026 și vor viza situațiile financiare aferente anului 2025.

Astfel, dacă situațiile financiare pentru anul 2024 au fost depuse cu întârziere mai mare de 5 luni față de termenul legal, această măsură nu vi se aplică.

📅 Termenul-limită pentru depunerea situațiilor financiare aferente anului 2025 este 31.05.2026.

• Depunerea după termen atrage o amendă între 300 lei și 4.500 lei.
• Depunerea după 31.10.2026 va fi sancționată atât cu amendă, cât și cu declararea inactivității fiscale.

19/02/2026

Companiile care, conform bilanțului aferent datei de 31.12.2025, depășesc cifra de afaceri de 400.000 lei trebuie să dețină un capital social minim de 5.000 lei.

Deși termenul limită pentru actualizarea capitalului este 31.12.2027, este avantajos ca această modificare să fie realizată până la finalul anului 2026, pentru a beneficia de o reducere de 50% la costurile de publicare în Monitorul Oficial.

Law practice

16/02/2026

Începând cu 1 ianuarie 2026, cesiunea părților sociale ale asociatului care deține controlul într-un SRL trebuie notificată ANAF în termen de 15 zile de la data cesiunii. În lipsa acestei notificări, cesiunea nu este opozabilă ANAF.

De asemenea, dacă societatea înregistrează datorii față de ANAF, Registrul Comerțului va înregistra cesiunea doar după prezentarea acordului ANAF pentru constituirea de garanții.

👉 Recomandare practică: înainte de semnarea cesiunii, solicitați un certificat de atestare fiscală (CAF) de la ANAF, pentru a verifica situația obligațiilor fiscale și pentru a evita eventuale neconcordanțe.

www.goranlaw.ro

15/02/2026

Controlul inopinat și controlul antifraudă se desfășoară fără notificarea prealabilă a contribuabilului. Ambele tipuri de control se finalizează prin întocmirea unui proces-verbal, în cadrul căruia pot fi stabilite sume estimate reprezentând diferențe de impozite și contribuții, fără emiterea unei decizii de impunere.

Cu toate acestea, pentru sumele estimate, ANAF poate dispune măsuri asigurătorii, precum popriri sau sechestre. De asemenea, în cadrul acestor controale pot fi aplicate sancțiuni contravenționale.

În cazul controlului inopinat, organul de control poate propune efectuarea unei inspecții fiscale, situație în care aceasta poate începe imediat, fără respectarea termenului obișnuit de notificare prealabilă de 60/45 de zile.

13/02/2026

Verificarea fiscală personală este un tip de control care se aplică exclusiv persoanelor fizice. În cadrul acesteia, ANAF verifică dacă cheltuielile efectuate pot fi justificate prin veniturile realizate sau declarate.

Cel mai frecvent, astfel de controale sunt declanșate de diferențe între veniturile declarate și sumele împrumutate firmelor proprii. În lipsa unor explicații şi documente justificative, aceste diferențe sunt considerate venituri cu sursă neidentificată şi sunt impozitate cu 70%.

Procedura este similară unei inspecții fiscale şi se finalizează prin emiterea unei decizii de impunere.

Vă recomandăm să vă pregătiți anual un dosar care să conțină toate documentele necesare pentru un eventual control, deoarece, deşi persoanele fizice nu au obligația de a ține contabilitate, ANAF solicită numeroase documente justificative.