Catalin Spataru

01/04/2020

Pentru cine are nevoie de info pentru depunere dosar somaj tehnic la Anofm, aveti mai jos datele de contact.

30/03/2020

Ordonanța de urgență privind amânarea plății ratelor la credite a fost publicată în Monitorul Oficial. Aceasta prevede că ratele creditelor pot fi suspendate, la cererea clientului, cu până la 9 luni, dar nu mai mult de 31 decembrie 2020. Perioada maximă de creditare prevăzută în reglementările creditorilor poate fi depășită cu o perioadă egală cu durata suspendării obligației de plată.

ATENȚIE: Facilitatea poate fi acordată doar pentru creditele care nu înregistrează restanțe la data instituirii stării de urgență. Se acordă exclusiv debitorilor ale căror venituri au fost afectate direct sau indirect de situația generată de pandemie.

Procedura obtinere amânare rate bancare la credite:

Pentru a beneficia de suspendarea rambursării ratelor, dobânzilor și comisioanelor, clienții trimit băncilor o solicitare, în format fizic sau prin email, la datele de contact precizate în contractul de credit sau printr-un alt canal de comunicare la distanță oferit de bancă, cel mai târziu la 45 de zile de la intrarea în vigoare a acestei ordonanțe.

De asemenea, cererea se poate face și pe cale orală, prin telefon, la un număr de telefon dedicat anunțat pe pagina de internet a băncii, care are obligația de a înregistra conversația.

ATENȚIE: Dobânda se capitalizează la soldul creditului existent la finele perioadei de suspendare.

Capitalul astfel majorat se plătește eșalonat pe durata rămasă până la noua maturitate a creditelor, ulterior perioadei de suspendare.

Pentru creditele ipotecare contractate de persoanele fizice dobânda aferentă perioadei de suspendare se calculează potrivit prevederilor contractului de credit și reprezintă o creanță distinctă și independentă în raport cu celelalte obligații din contract. La această creanță dobânda este 0% și plata de către client se va face eșalonat, în 60 de rate lunare egale, începând cu luna imediat următoare încheierii perioadei de amânare.

Statul garantează plata dobânzii aferentă creditelor ipotecare ale persoanelor fizice.

Firmele care pot beneficia trebuie să îndeplinească următoarele condiții cumulat:

1. Întrerup activitatea total sau parțial ca efect al deciziilor emise de autoritățile publice competente pe perioada stării de urgență decretate și dețin certificatul de situații de urgență emis de Ministerul Economiei, emis în baza declarației pe propria răspundere a debitorilor, diminuarea veniturilor sau încasărilor cu minimum 25% în luna martie 2020 prin raportare la media lunilor ianuarie – februarie 2020 sau întreruperea parțială sau totală a activității ca efect al deciziilor emise de autoritățile publice competente pe perioada stării de urgență decretate.

2. Nu se află în insolvență la data solicitării suspendării creditului

Urmează ca în următoarele zile să se realizeze normele de aplicare. Florin Cîțu, ministrul Finanțelor, spunea săptămâna trecută că ar trebui să fie gata până joi.

27/03/2020

Pe site-ul Ministerului de finanțe avem următorul comunicat:

Firmele care plãtesc anticipat impozitul pe profit vor primi bonificație de 5% sau 10%. Bonificație de 10% și pentru microîntreprinderi.

Contribuabilii plãtitori de impozit pe profit, indiferent de sistemul de declarare și platã, care plãtesc impozitul datorat pentru trimestrul I al anului 2020, respectiv pentru plata anticipatã aferentã aceluiași trimestru, pânã la termenul scadent de 25 aprilie 2020 inclusiv, beneficiazã de o bonificație de 5% sau 10%, calculatã asupra impozitului pe profit datorat.

Pentru plata impozitului pe veniturile microîntreprinderilor aferent trimestrului I al anului 2020, pânã la data de 25 aprilie 2020 inclusiv, contribuabilii beneficiazã de o bonificație de 10% calculatã asupra impozitului datorat pentru trimestrul respectiv.

Marii contribuabili vor avea o bonificație de 5%, în timp ce contribuabilii mici și mijlocii vor beneficia de o reducere a impozitului datorat cu 10%.

Prevederile se aplicã în mod corespunzãtor și pentru contribuabilii care au ooptat pentru un an fiscal diferit de anul calendaristic, dacã plãtesc impozitul datorat pentru trimestrul/plata anticipatã trimestrialã pânã la termenul scadent cuprins în perioada 25 aprilie-25 iunie 2020.

Bonificațiile se vor aplica și pentru companiile de turism și de alimentație publicã, privind impozitul specific unor activitãþi, pentru impozitul pe profit aferent trimestrului I al anului 2020.
Contribuabilii determinã impozitul pe profit/impozitul pe veniturile microîntreprinderilor, de platã, prin scãderea din impozitul datorat a bonificației calculatã potrivit act normativ aprobat.

Pentru plãtitorii de impozit pe profit, bonificația calculatã potrivit actului normativ aprobat, se înscrie în mod distinct în declarația anualã de impozit pe profit.

27/03/2020

Pe site-ul ministerului de finanțe avem următorul comunicat:

Firmele care plãtesc anticipat impozitul pe profit vor primi bonificație de 5% sau 10%. Bonificație de 10% și pentru microîntreprinderi.

Contribuabilii plãtitori de impozit pe profit, indiferent de sistemul de declarare și platã, care plãtesc impozitul datorat pentru trimestrul I al anului 2020, respectiv pentru plata anticipatã aferentã aceluiași trimestru, pânã la termenul scadent de 25 aprilie 2020 inclusiv, beneficiazã de o bonificație de 5% sau 10%, calculatã asupra impozitului pe profit datorat.

Pentru plata impozitului pe veniturile microîntreprinderilor aferent trimestrului I al anului 2020, pânã la data de 25 aprilie 2020 inclusiv, contribuabilii beneficiazã de o bonificație de 10% calculatã asupra impozitului datorat pentru trimestrul respectiv.

Marii contribuabili vor avea o bonificație de 5%, în timp ce contribuabilii mici și mijlocii vor beneficia de o reducere a impozitului datorat cu 10%.

Prevederile se aplicã în mod corespunzãtor și pentru contribuabilii care au ooptat pentru un an fiscal diferit de anul calendaristic, dacã plãtesc impozitul datorat pentru trimestrul/plata anticipatã trimestrialã pânã la termenul scadent cuprins în perioada 25 aprilie-25 iunie 2020.

Bonificațiile se vor aplica și pentru companiile de turism și de alimentație publicã, privind impozitul specific unor activitãþi, pentru impozitul pe profit aferent trimestrului I al anului 2020.
Contribuabilii determinã impozitul pe profit/impozitul pe veniturile microîntreprinderilor, de platã, prin scãderea din impozitul datorat a bonificației calculatã potrivit act normativ aprobat.

Pentru plãtitorii de impozit pe profit, bonificația calculatã potrivit actului normativ aprobat, se înscrie în mod distinct în declarația anualã de impozit pe profit.

23/03/2020

https://m.hotnews.ro/stire/23744733

HotNews.ro a atras duminică atenția asupra faptului că anumite firme nu vor putea beneficia de somajul tehnic suportat de stat. Este vorba de cele afectate indirect, pentru care condiția este o

23/03/2020

Reglementări pentru acordarea indemnizației de suspendare temporară a activității (șomaj tehnic) în conformitate cu OUG 30/21 martie 2020.

Pe perioada stării de urgență, pentru perioada suspendării temporare a contractului individual de muncă din inițiativele angajatorului, indemnizațiile de care beneficiază salariații sunt de minim 75% din salariul de baza brut, dar nu mai mult de 75% din salariul mediul brut pe economie, adică în cuantum de 5.429 lei (75% este 4.072 lei brut, respectiv 2.382 lei net). Indemnizația se suportă din bugetul asigurărilor de șomaj. Beneficiază angajatorii care se află în următoarele situații: a) Întrerup activitatea total sau parțial pe perioada stării de urgență și dețin certificatul pentru situații de urgență emis de Ministerul Economiei. b) Reduc activitatea și nu au capacitatea financiară de a asigura plata tuturor salariilor. Angajatorii pot beneficia de plata indemnizației pentru cel mult 75% din salariații lor. Plata se va realiza pe baza unei declarații pe propria răspundere din care să rezulte că înregistrează o diminuare a încasărilor cu 25% față de media încasărilor din perioada ianuarie – februarie 2020 și că nu are capacitatea financiară de a plăti toți angajații. Indemnizația este supusă impozitării pentru impozitul pe venit, CAS și CASS și se face de angajator din indemizațiile încasate. Nu se datorează contribuția asiguratorie de muncă CAM. Cererea pentru acordarea indemnizației se depune electronic la agențiile de șomaj, însoțită de lista persoanelor beneficiare, cerere semnată și asumată de către reprezentantul legal. Plata sumei se face în baza cererii depuse, în cel mult 30 zile de la depunerea cererii. Cererea se depune în luna curentă pentru plata indemnizației din luna anterioară. De asemenea, firmele beneficiază de indemnizația pentru somaj tehnic pe perioada stării de urgență. Alți profesioniști (cei care exploatează o întreprindere conform art. 3 Codul Civil) care nu au calitatea de angajatori și întrerup parțial sau total activitatea pe perioada stării de urgență, beneficiază de o indemnizație egală cu salariul minim brut pe țară.

Pentru perioada in care se așteaptă încasarea indemnizației de somaj de la stat, firmele pot apela la credite bancare cu garanții de la Guvern.

Zi sănătoasă!

30/12/2018

Extras din ordonanta de final de an:

Se reduc domeniile în care pot fi angajați zilieri conform Legii nr. 52/2011 privind zilierii. Vor mai putea fi angajați zilieri doar în următoarele 3 sectoare de activitate:

a) agricultură, vânătoare şi servicii anexe - diviziunea 01;
b) silvicultură, cu excepţia exploatări forestiere - diviziunea 02;
c) pescuit şi acvacultură - diviziunea 03.

12/04/2018

Din pacate previziunile de la inceputul anului trecut s-au adeverit si cred ca vor fi si depasite in materie de inflatie. Inflatia de 5% nu inseamna ca fiecaruia i se "mananca" din venituri cu 5%, ci chiar mai mult. Nici Guvernul, nici BNR, nici romanii nu au de castigat. Suspectez, insa, ca Guvernul si-a calculat fiecare pas apeland in istoria de 28 ani la astfel de taieri ascunse a salariilor prin inamicul INFLATIE! Evident ca nu Guvernul mareste preturile (cu exceptia celor direct controlate), insa prin deciziile cu impact in economie fix asta fac. Mai departe ... cine ce cm ... e politica. Iar pentru cei ce nu accepta realitatea se pot documenta in carti.

Consecințele creșterii prețurilor (în România):

Pentru Guvern : erodează creșterile salariale promise prin intermediul programului de guvernare. Dă apă la moară atacurilor la BNR, instituție văzută în mod fundamental greșit ca fiind anti-Guvern.Duce la nemulțumiri și potențiale ieșiri în stradă.

Pentru BNR : Îi sporește vulnerabilitatea în fața atacurilor Guvernului. Îi pune în fața unui scenariu (puțin probabil la această oră) de a rata ținta de inflație.

Pentru români: Îi pune în fațascenariului creșterii dobânzilor la credite (prin majorarea dobânzii cheie -focul de sub oală și a alinierii ROBOR, care dă semnalul în materie de dobânzi la împrumuturi), le reduce puterea de cumpărare și le ”mănâncă” din salarii.

01/01/2018

Anul 2018 a început cu intrarea în vigoare a unor modificări legislative care afectează cea mai mare parte a populaţiei, dar şi mediul de afaceri, cele mai importante schimbări vizând trecerea contribuţiilor de asigurări sociale de la angajator la angajat, creşterea salariului minim brut pe economie la 1.900 de lei, reducerea impozitului pe venit de la 16% la 10%, dar şi a cotei de contribuţie la Pilonul II de pensii, de la 5,1% la 3,75%. De asemenea, firmele în insolvenţă şi cele cu întârzieri la plata TVA sunt obligate să aplice sistemul “Split TVA”, iar pragul pentru veniturile microîntreprinderilor s-a dublat, la 1 milion de euro.

Principalele măsuri intrate în vigoare de la 1 ianuarie:

- Salariul minim brut pe economie creşte de la 1.450 la 1.900 de lei.

- Impozitul pe venit scade de la 16% la 10% pentru persoanele care obţin venituri din salarii, pensii, activităţi independente, însă pentru veniturile din dividende se menţine cota de impozitare de 5%.

- Cota de contribuţii la Pilonul II de pensii se reduce de la 5,1% la 3,75%, în condiţiile majorării salariilor, valoarea achitată fiind similară celei virate anul trecut.

- Plata contribuţiilor sociale (pensii şi sănătate) trece din sarcina angajatorilor în cea a angajaţilor, dar sumele sunt reţinute şi virate tot de către angajatori. Aceştia vor mai suporta doar o contribuţie asigurătoare pentru muncă, de 2,25% din fondul de salarii, care acoperă riscurile de şomaj, accidente de muncă, concediu medical şi creanţe salariale.

* Astfel, nivelul contribuţiilor calculate la un salariu brut scade cu 2 puncte procentuale, de la 39,25% la 37,25%. Din acest cuantum, 35% este suportat de angajat, cu 25% pentru pensii şi 10% pentru sănătate.

* Pe de altă parte, angajatorii ar trebui să majoreze salariile brute cu circa 20% astfel încât veniturile nete ale angajaţilor să rămână neschimbate sau să compenseze această diferenţă cu sume reprezentând prime sau bonusuri.

* În cazul IT-iştilor, spre exemplu, care sunt scutiţi de la plata impozitului pe venit şi nu beneficiază de reducerea cotei de impozitare de la 16% la 10%, cheltuielile angajatorului s-ar suplimenta cu circa 6,5% pentru a păstra veniturile nete intacte. Ca urmare, Executivul va elabora o schema de ajutor de minimis prin Hotărâre de Guvern, cu un buget de 300 milioane de lei, pe trei ani, care să acopere costurile firmelor de IT cu mutarea contribuţiilor de la angajatori la angajaţi.

* Persoanele cu activităţi independente, precum avocaţi, jurnalişti, scriitori, notari sau medici, vor achita contribuţiile sociale calculate la nivelul salariului minim pe economie, nu raportate la sumele obţinute din activităţi, ca până acum.

* Cota pentru asigurările sociale de sănătate (CASS), stabilită de la 1 ianuarie 2018 la 10%, este datorată de persoanele fizice care au calitatea de angajaţi sau cu obligaţia de plată a contribuţiei.

* Este eliminată excepţia de la plata CASS pentru persoanele care au venituri din investiţii sau alte surse dacă obţin şi venituri din salarii sau pensii.

* Cei care nu sunt exceptaţi vor plăti CASS dacă obţin venituri anuale care însumează cel puţin 12 salarii minime (adică 22.800 lei, la un salariu minim de 1.900 lei), din una sau mai multe surse de venituri, precum activităţi independente, cedarea folosinţei bunurilor, din investiţii (dobânzi, dividende etc.), activităţi agricole, asocierea cu o persoană juridică sau din alte surse.

* Pentru aceste categorii de persoane, încadrarea în plafonul anual se realizează prin adunarea veniturilor pe tot anul realizate în anul fiscal precedent din activităţile enumerate anterior.

* Dacă plafonul de 22.800 de lei a fost depăşit, contribuabilul trebuie să depună ANAF, până la 31 ianuarie 2018, formularul 600, în care va bifa că a depăşit plafonul, urmând să achite contribuţia CASS pentru 2018 în valoare fixă de 2.280 lei, plătită în 4 tranşe trimestriale.

* Contribuţia se calculează prin aplicarea cotei CASS de 10% la plafonul echivalent a 12 salarii brute minime, de 22.800 lei. Termenele de plată pentru fiecare tranşă, în valoare de 570 de lei, sunt 26 martie, 25 iunie, 25 septembrie şi 21 decembrie 2018.

* Dacă, după însumarea veniturilor din activităţile enumerate obţinute în anul 2017, suma rezultată se situează sub plafonul minim, nu există obligaţia depunerii declaraţiei 600 şi nu se plăteşte CASS în anul 2018.

* În cazul repartizării de dividende în anii anteriori, pentru care a fost achitat impozitul, însă nu au fost ridicate de către asociaţi în anii respectivi, ci în anul 2017, suma depăşind plafonul de 22.800 de lei, contribuabilul nu va achita CASS pentru 2018, întrucât baza impozabilă fusese declarată anterior anului 2017.

- Angajaţii din sistemul public vor beneficia de vouchere de vacanţă, până la 30 noiembrie 2018, în cuantum de 1.450 de lei pentru fiecare salariat.

- Persoanele care părăsesc ţara pentru o perioadă mai mare de 180 de zile într-un an trebuie să anunţe Fiscul cu 30 de zile înainte de plecare, depunând un formular de rezidenţă fiscal, în caz contrar riscând amenzi.

- Indemnizaţia minimă de creştere a copilului se va majora de la 1.233 lei la 1.250 de lei, fiind schimbată raportarea acesteia la Indicele Social de Referinţă (ISR), în loc de salariul minim. Indemnizaţia minima e stabilită la echivalentul a 2,5 ISR, iar cea maximă la 8.500 de lei.

Cele mai importante măsuri pentru companii care se aplică de la 1 ianuarie:

- Pragul pentru microîntreprinderi în funcţie de venituri se majorează de la 500.000 de euro la 1 milion de euro, echivalent lei, raportat la cursul BNR din ultima zi a anului precedent. De asemenea, se abrogă toate excepţiile, precum cele privind ponderea activităţilor de consultanţă de maxim 20% sau anumite categorii de activităţi desfăşurate.

* Leul a încheiat anul 2017 la un curs de 4,6597 lei/euro, astfel că plafonul pentru micro în 2018 va fi de 4.659.700 lei.

* Microîntreprinderile vor fi impozitate tot cu 1% pentru cele cu minim un salariat şi cu 3% pentru cele care nu au angajaţi.

- Taxa pe Valoarea Adăugată (TVA) va fi plătită defalcat, în conturi separate, însă procedura se aplică doar în cazul anumitor companii.

* Vor fi obligaţi să aplice sistemul “Split TVA” plătitorii de TVA aflaţi în insolvenţă sau cu obligaţii de plată TVA restante.

* Celelalte categorii de contribuabili eligibili pot aplica sau nu plata defalcată a TVA, fiind opţional. Contribuabilii care aleg să aplice mecanismul vor plăti în acest an cu 5% mai puţin la impozitul pe profit sau pe veniturile microîntreprinderilor.

* Cei care sunt înregistraţi în scopuri de TVA, dar nu vor aplica sistemul, vor fi obligaţi să efectueze plata defalcat pentru achiziţiile de la firmele care aplică sistemul.

*Pragurile de îndarorare pentru care firmele sunt înscrise automat în sistemul “Split TVA” sunt de 15.000 de lei pentru contribuabilii mari, 10.000 de lei pentru cei mijlocii, iar pentru ceilalţi, inclusiv persoane fizice, a fost stabilit la 5.000 de lei.

- Plata contribuţiilor la pensii, sănătate şi şomaj, a TVA şi a impozitului pe profit şi venit în acelaşi cont la Trezorerie a fost amânată cu 6 luni, de la 1 ianuarie la 1 iulie 2018. Astfel, contribuabilii vor vira în continuare contribuţiile la pensii, sănătate şi şomaj într-un cont, iar TVA, impozitul pe profit şi cel pe venit în alt cont.

- ANAF va modifica din oficiu vectorul fiscal al angajatorilor, pentru a evita aglomeraţia la ghişee generată de obligaţia angajatorilor de a depune într-un termen foarte scurt declaraţia de menţiuni pentru înscrierea în vectorul fiscal, în urma schimbării sistemului de contribuţii de la 1 ianuarie.

- Contribuabilii vor depune declaraţiile fiscale pentru obligaţiile aferente lunii ianuarie exclusiv în format electronic.

Măsuri cu impact în alte sectoare:

- Taxele şi impozitele locale pentru populaţie şi firme se majorează cu până la 20% în mai multe judeţe (Suceava, Botoşani, Vaslui, Constanţa, Bihor, Bacău, Buzău sau Arad), pe seama transferului contribuţiilor sociale de la angajator la angajat, în cazul terenurilor, clădirilor sau locurilor de veci din cimitire.

- Autovehiculele grele, cu masa de cel puţin 12 tone, vor fi impozitate de către primării cu aproximativ 7% mai mult de la începutul acestui an.

- Se modifică termenele de efectuare a inspecţiei tehnice periodice (ITP) la maşini. Cele noi vor efectua ITP la 3 ani după înmatriculare, iar cele mai vechi de 12 ani efectuează ITP anual. Defectele grave constatate trebuie reparate în cel mult 30 de zile.