BLU Accounting SRL

BLU Accounting SRL Contabilitate / Consultanta fiscala/Resurse umane
Municipiul Bucuresti, Sectorul 3, Bulevardul Decebal, Nr. 17
Tel.: 0728876109 / 0728876110

CONTABILITATE FIRME,
CONTABILITATE PFA-URI,
CONSULTANTA FISCALA,
EXPERTIZE CONTABILE JUDICIARE, EXTRAJUDICIARE
INFIINTARI/MODIFICARI FIRME ONRC

21/12/2017

Potrivit hotnews.ro, baza lunara de calcul a acestei contributii CASS este salariul minim indiferent de valoarea veniturilor din dividende, chirii peste plafonul de 12 x salariul minim pe an.
Pentru anul 2018, ca sa ne dam seama daca ne incadram in plafonul de 12 salarii minime cu valoarea dividendelor, trebuie sa insumam toate veniturile din activitati independente + dividende + chirii + alte surse obtinute "in anul fiscal precedent" (2017 – in aceasta situatie).
Salariul minim luat in calcul este cel "in vigoare in luna pentru care se datoreaza contributia" conform alin 1 de la art 170, adica 1900 lei.

Asadar, plafonul ce trebuie verificat, in situatia in care s-a depasit cu aceste venituri ( inclusiv din dividende) este de 12 x 1900 = 22.800 lei .
Daca plafonul a fost depasit din veniturile anului 2017, se depune la ANAF declaratia 600 pana la 31.01.2018, unde se va bifa faptul ca s-a depasit acest plafon .
Organele fiscale, in baza acestei declaratii, emit decizia de impunere catre persoana fizica prin care i se stabileste contributia de asigurari sociale de sanatate ¬ CASS pentru anul 2018.
Daca veniturile insumate inclusiv cele din dividende sunt sub acest plafon de 22.800 lei , nu exista obligatia depunerii declaratiei 600 si nu se plateste CASS pentru anul 2018.
Totusi, daca vor sa aiba calitatea de asigurat, pot opta pentru depunerea declaratiei 600 si sa plateasca contributia la CASS .
Potrivit aceleasi surse, aceasta contributie nu este aplicata la veniturile din 2017, adica nu se aplica retroactiv. Este vorba despre contributia la asigurari sociale de sanatate pentru anul 2018, care se plateste in functie de un anumit indicator ( plafonul de 22.800 lei ) stabilit la 31.01.2018 din insumarea tuturor veniturilor din chirii + dividende +activ indep + alte surse din anul 2017.
Daca in cursul anului 2018 nu mai exista niciun venit din dividende (in cazul in care ne aflam sub plafonul de 12 x salar minim) atunci in anul 2019 nu se va plati CASS.
Ce cota se va aplica acestei contributii de asigurari sociale de sanatate?

"ART. 174 - Stabilirea si plata contributiei de asigurari sociale de sanatate
(1) Contributia de asigurari sociale de sanatate datorata de persoanele fizice prevazute la art. 155 alin. (2) se stabileste de organul fiscal competent, prin decizie de impunere, pe baza declaratiei prevazute la art. 170 alin. (4). Baza de calcul al contributiei de asigurari sociale de sanatate se evidentiaza lunar, iar plata se efectueaza trimestrial, in 4 rate egale, pana la data de 25 inclusiv a ultimei luni din fiecare trimestru.
(2) Contributia de asigurari sociale de sanatate stabilita prin decizia de impunere prevazuta la alin. (1) se calculeaza prin aplicarea cotei de contributie prevazute la art. 156 asupra bazei de calcul prevazute la art. 170 alin. (1).

Deci cota de impunere este de 10% aplicata la baza impozabila ( plafonul de 22.800 lei ) indiferent cu cat a fost depasit acest plafon, cu veniturile din dividende, chirii, activ independente realizate in anul 2017."

In concluzie, se va plati d**a metoda 22.800 x 10% = 2280 lei, care reprezinta contributia la CASS pe 2018, in 4 transe trimestriale de cate 570 lei , avand termene de plata 25.03.2018 , 25.06.2018 , 25.09.2018 si 25.12.2018.

03/09/2017

Incepand cu 01.01.2018 toti platitorii de tva sunt obligati sa aplice ”sistemul de plata defalcata a TVA ”/’’sistem split TVA” si totodata firmele care nu sunt platitoare de tva dar achita facturi catre furnizorii cu "sistem split" vor plati defalcat.
Nu intra in sfera acestei ordonante Pfa-urile care nu sunt platitoare de tva si nici persoanele fizice .

In perioada 01 octombrie - 31 decembrie 2017, sistemul se aplica optional prin notificarea organului fiscal care in termen de 3 zile este obligat sa dea curs notificarii iar incepand cu urmatoarea zi a primirii deciziei platitorul va aplica sistemul split.

Conturile se vor deschide la trezorerii pentru cei ce lucreaza cu statul iar la banci pentru restul.Se pot deschide mai multe conturi de tva la mai multe banci .

In conturile de TVA se vor incasa sumele provenind din:

TVA aferenta vanzarilor de bunuri/prestarilor de servicii;
depunerile de TVA pentru vanzarile incasate cu numerar sau prin cardul bancar;
transferurile din alte conturi de TVA;
sume incasate ca urmare a unor corectii in urma unor erori materiale;


Din contul de TVA se pot efectua urmatoarele plati:

TVA achitata in contul de TVA al furnizorului;
TVA platita la bugetul de stat;
transferul in alt cont de TVA al titularului;
corectii de TVA pentru care restituirea se efectueaza in alt cont de TVA;
restituiri in contul curent al titularului, in limita alimentarii initiale;

Persoanele aflate in sfera de aplicare a sistemului de plata defalcata a TVA, cand incaseaza cu numerar sau prin carduri bancare, au obligatia sa depuna in contul de TVA propriu suma reprezentand TVA aferenta livrarilor de bunuri/prestarilor de servicii. Termenul de depunere a TVA in contul de TVA este de 7 zile lucratoare.

In ipoteza in care incasarile in numerar sunt mai mari decat platile, se va depune in contul de TVA diferenta intre TVA aferenta incasarilor si TVA aferenta platilor, in termen de 7 zile lucratoare.
Cealalta ipoteza de lucru, cand platile sunt mai mari decat incasarile pentru ca exista deja un sold de casierie, nu este tratata de legiuitor.

Avem si o facilitate in cazul in care optati pentru TVA split incepand cu 01.10.2017 , impozitul pe profit/impozitul micro trim. IV. va avea o reducere de 5 %.

O alta facilitate consta in anularea penalitatilor de intarziere aferente TVA daca contribuabilii au datorii la bugetul de stat reprezentand TVA de plata la data de 30 septembrie 2017. Atentie !!! doar pentru datoria de la 30.09.2017.

Bancile vor deschide automat conturile de tva care vor avea in structura lor sintagma "TVA" si atributul "RO"iar daca nu le folositi timp de 90 de zile se vor inchide automat.


Sunt considerate contraventii urmatoarele fapte:

Plata TVA catre furnizori aferenta achizitiilor de bunuri si servicii in alt cont decat contul de TVA al furnizorului, daca nu se efectueaza corectia platii in termen de 7 zile. Contraventia este sanctionata cu amenda stabilita ca procent de 0,06%/zi din suma platita eronat.
Plata TVA intr-un alt cont al furnizorului decat cel de TVA, daca eroarea nu este corectata in maxim 30 de zile. Amenda in acest caz este in procent de 50% din suma platita eronat.
Necomunicarea contului de TVA catre furnizori si clienti se sanctioneaza cu amenda de la 2.000 lei la 4.000 lei.
Utilizarea sumelor existente in contul de TVA in alt mod decat cel prevazut de ordonanta se sanctioneaza cu amenda contraventionala in procent de 50% din suma folosita incorect.

30/03/2017

Plafoane 2017

ART. 322 – Perioada fiscală

(1) Perioada fiscală este luna calendaristică.

(2) Prin excepție de la prevederile alin. (1), perioada fiscală este trimestrul calendaristic pentru persoana impozabilă care în cursul anului calendaristic precedent a realizat o cifră de afaceri din operațiuni taxabile și/sau scutite cu drept de deducere și/sau neimpozabile în România conform art. 275 și 278 , dar care dau drept de deducere conform art. 297 alin. (4) lit. b), care nu a depășit plafonul de 100.000 euro al cărui echivalent în lei se calculează conform normelor metodologice, cu excepția situației în care persoana impozabilă a efectuat în cursul anului calendaristic precedent una sau mai multe achiziții intracomunitare de bunuri “

6.Plafonul pentru trecerea de la norma de venit la sistemul real : 100.000 euro

“(9) Contribuabilii pentru care venitul net se determină pe bază de norme de venit și care în anul fiscal anterior au înregistrat un venit brut anual mai mare decât echivalentul în lei al sumei de 100.000 euro, începând cu anul fiscal următor au obligația determinării venitului net anual în sistem real. Această categorie de contribuabili are obligația să completeze corespunzător și să depună declarația privind venitul estimat/norma de venit până la data de 31 ianuarie inclusiv. Cursul de schimb valutar utilizat pentru determinarea echivalentului în lei al sumei de 100.000 euro este cursul de schimb mediu anual comunicat de Banca Națională a României, la sfârșitul anului fiscal.”

7.Plafonul pentru vanzari la distanta 35.000 euro

“(2) Prin excepție de la prevederile alin. (1) lit. a), în cazul unei vânzări la distanță care se efectuează dintr-un stat membru spre România, locul livrării se consideră în România dacă livrarea este efectuată către un cumpărător persoană impozabilă sau persoană juridică neimpozabilă, care beneficiază de excepția de la art. 268 alin. (4), sau către orice altă persoană neimpozabilă și dacă sunt îndeplinite următoarele condiții:

a) valoarea totală a vânzărilor la distanță al căror transport sau expediere în România se realizează de către un furnizor, în anul calendaristic în care are loc o anumită vânzare la distanță, inclusiv valoarea respectivei vânzări la distanță, sau în anul calendaristic precedent, depășește plafonul pentru vânzări la distanță de 35.000 euro, al cărui echivalent în lei se stabilește prin normele metodologice”
Plafonul pentru incadrarea la microintreprindere sau impozit profit : Cifra de afaceri la 31.12.2016

ART. 47 – Definiția microîntreprinderii

“c) a realizat venituri care nu au depășit echivalentul în lei a 500.000 euro. Cursul de schimb pentru determinarea echivalentului în euro este cel valabil la închiderea exercițiului financiar în care s-au înregistrat veniturile”

2.Plafon pentru care ai obligatia sa te inregistrezi in scop de TVA , Cifra de afaceri sub 65 000 euro

“ART. 310 – Regimul special de scutire pentru întreprinderile mici

“Persoana impozabilă stabilită în România conform art. 266 alin. (2) lit. a), a cărei cifră de afaceri anuală, declarată sau realizată, este inferioară plafonului de 65.000 euro, al cărui echivalent în lei se stabilește la cursul de schimb comunicat de Banca Națională a României la data aderării și se rotunjește la următoarea mie, respectiv 220.000 lei, poate aplica scutirea de taxă, denumită în continuare regim special de scutire , pentru operațiunile prevăzute la art. 268 alin. (1), cu excepția livrărilor intracomunitare de mijloace de transport noi, scutite conform art. 294 alin. (2) lit.b)”

3.Plafonul pentru optiunea de tva la incasare 2.250.000 lei

“Persoana impozabilă care în anul precedent nu a aplicat sistemul TVA la încasare, dar a cărei cifră de afaceri pentru anul respectiv este inferioară plafonului de 2.250.000 lei și care optează pentru aplicarea sistemului TVA la încasare, aplică sistemul TVA la încasare începând cu prima zi a celei de-a doua perioade fiscale din anul următor celui în care nu a depășit plafonul, cu condiția ca la data exercitării opțiunii să nu fi depășit plafonul pentru anul în curs. Cifra de afaceri pentru calculul plafonului de 2.250.000 lei este constituită din valoarea totală a livrărilor de bunuri și a prestărilor de servicii taxabile și/sau scutite de TVA, precum și a operațiunilor rezultate din activități economice pentru care locul livrării/prestării se consideră ca fiind în străinătate”

4.Plafonul de 34.000 lei sau 10.000 euro

“nu sunt considerate operațiuni impozabile în România achizițiile intracomunitare de bunuri care îndeplinesc următoarele condiții:

a) sunt efectuate de o persoană impozabilă care efectuează numai livrări de bunuri sau prestări de servicii pentru care taxa nu este deductibilă sau de o persoană juridică neimpozabilă;
b) valoarea totală a acestor achiziții intracomunitare nu depășește pe parcursul anului calendaristic curent sau nu a depășit pe parcursul anului calendaristic anterior plafonul de 10.000 euro, al cărui echivalent în lei este stabilit prin normele metodologice.
(5) Plafonul pentru achiziții intracomunitare prevăzut la alin. (4) lit. b) este constituit din valoarea totală, exclusiv taxa pe valoarea adăugată, datorată sau achitată în statul membru din care se expediază ori se transportă bunurile, a achizițiilor intracomunitare de bunuri, altele decât mijloace de transport noi sau bunuri supuse accizelor.”

5.Plafonul pentru perioada fiscala cu privire la TVA : 100.000 EURO

30/03/2017

Proiectul final al Legii preventiei
Firmele vor avea la dispoziție un termen de până la 90 de zile calendaristice, stabilit de comun acord de inspector cu reprezentantul firmei, pentru remedierea unei probleme înainte de a fi sancționate, iar lista contravențiilor pentru care va fi aplicată legea va include peste 330 de nereguli.

Firma va beneficia de această facilitate o singură dată în termen de 3 ani de la data avertismentului. În termen de maximum 5 zile lucrătoare de la data expirării termenului de remediere, inspectorul are obligația să reia controlul. Procesul-verbal de constatare și sancționare a contravenției încheiat cu încălcarea dispozițiilor acestei legi va fi nul de drept. Ieri, ministrul pentru Mediul de Afaceri a anunțat că Legea prevenției este finalizată, urmând să mai fie introdusă doar o componentă de prevenție privind administrația locală.

18/01/2016

Incepand cu anul 2016 impozitul pentru proprietăţile imobiliare va fi stabilit în funcţie de destinaţia clădirii,
şi anume:rezidenţială (pentru locuit) sau nerezidenţială (folosită în scop economic: sedii de firme sau persoane fizice autorizate --PFA--, spaţii comerciale, cabinete etc).

Mai precis, anul 2016, pentru clădirile folosite în activităţi economice, cota de impozitare va fi cuprinsă între 0,2% şi 1,3%, cu condiţia ca aceste clădiri să fie reevaluate/ construite/ achiziţionate în ultimii cinci ani.

Atenţie! În cazul în care construcţia nu a fost reevaluată în ultimii cinci ani sau a fost dobândită anterior unei perioade de cinci ani, procentul de impozitare va fi de 2% din valoarea statistică a construcţiei.

De altfel, anul 2016 va fi primul din ultimii 25 de ani în care impozitarea locuinţelor nu se va face în funcţie de statutul proprietarului, persoană fizică sau persoană juridică (firmă), ci în funcţie de scopul utilizării clădirii.

18/01/2016

Cele mai importante modificari fiscale sunt:

- reducerea cotei generale de TVA, de la 24% la 20%;
- reducerea cotei de la 9% la 5% pentru cinematografe, muzee, livrările de cărţi, manuale, ziare şi reviste
- ramane 9% se aplică anul următor şi pentru medicamente, hoteluri, alimente, restaurante şi catering şi furnizarea de apă.
-se elimină acciza pentru unele dintre aceste produse, cm ar fi cafeaua, blănurile şi iahturile, în timp ce pentru băuturile alcoolice acciza coboară cu aproximativ 30%.
-ramane la fel acciza pentru carburanţi şi energia electrică rămne la acelaşi nivel, dar cea pentru ţigarete va creşte, iar în cazul ţigărilor electronice va fi introdusă.

- impozitul pe dividende va scădea de la 16% la 5% şi se va aplica pentru câştigurile aferente acestui an, urmând ca din 2017 să se adauge o cotă de 5,5% datorată la bugetul de asigurări de sănătate, baza de calcul fiind plafonată superior la de cinci ori salariul mediu pe economie.
-pentru microîntreprinderi a fost majorat plafonul de venituri impozabile în care trebuie să se încadreze, de la 65.000 de euro la 100.000 de euro, şi s-a introdus un sistem diferenţiat de cote de impozitare, între 1% şi 3%, pentru stimularea înfiinţării de locuri de muncă şi pentru o distribuire mai echitabilă a sarcinii fiscale între microîntreprinderile cu salariaţi şi cele fără.
Astfel, noile cote de impozitare, valabile de la 1 ianuarie, sunt de 1% pentru microîntreprinderile cu peste 2 salariaţi (inclusiv), de 2% pentru cele cu un salariat şi de 3% pentru microîntreprinderile care nu au salariaţi, de la 3% cotă generală de impozitare a veniturilor pe această categorie de firme.
-pentru clădirile utilizate exclusiv ca locuinţe, impozitarea se va face cu 0,08%-0,2% din baza impozabilă a apartamentului, primăriile având posibilitatea să stabilească cota de impozitare, în acest interval.
În cazul în care în locuinţă îşi desfăşoară activitatea o societate sau este sediu de PFA, rata de de impozitare este cuprinsă între 0,2% şi 1,3% din valoarea acesteia. Astfel, utilizarea în activităţi economice a locuinţei aduce o creştere a impozitului de cel puţin două ori şi de cel mult 13 ori. Creşterea impozitului în acest interval este condiţionată de o reevaluare a locuinţei în ultimii cinci ani. Dacă aceasta nu a avut loc, impozitul este stabilit la 2% din valoarea impozabilă.
Noul Cod Fiscal a introdus şi creşteri ale valorilor necesare pentru stabilirea bazei impozabile în cazul acestor construcţii.
Dacă o construcţie este folosită atât pentru locuit, cât şi pentru activităţi economice, impozitarea se realizează diferenţiat, în funcţie de suprafaţa destinată fiecărui scop. În astfel de cazuri, proprietarii de locuinţe trebuie să depună la autoritatea locală o declaraţie specială până la finele lunii februarie.
Societăţile care deţin în proprietate construcţii trebuie să depună, de asemenea, o declaraţie specială de impunere, urmând să plătească în 2016 un impozit de 0,08-0,2% din valoarea impozabilă a construcţiilor rezidenţiale pe care le deţin şi de 0,2-1,3% din cea a construcţiilor nerezidenţiale. Reevaluarea acestora se face la fiecare 3 ani, iar în lipsa acesteia cotele de impozitare cresc la 5%.
Pe lângă impozitele pentru locuinţe, autorităţile locale au în 2016 şi posibilitatea de a majora cu 500% impozitul pe clădirile şi terenurile neîngrijite.
Noul Cod Fiscal introduce obligaţii suplimentare şi pentru persoanele fizice autorizate (PFA), care vor achita obligatoriu contribuţia individuală pentru pensie, de 10,5% din venitul net realizat şi plafonată la un nivel anual de maxim cinci salarii medii pe economie, chiar dacă sunt şi salariate la un angajator. Totodată, dacă PFA vrea să beneficieze de pensia întreagă, trebuie să achite şi contribuţia care ar reveni angajatorului, de 15,8%, aplicată la veniturile pe care le obţine din această activitate. În Codul Fiscal aplicat până la finele acestui an, PFA nu avea aceste obligaţii, dacă era şi salariată.

02/11/2015

Taxele la PFA scad la cei care nu erau si salariati si cresc la cei care erau si PFA si salariati.
Asteptam si normele metodologice sa mai clarifice din nelamuriri.
Legea 227 din 2015 clarifica, d**a lungi dezabteri, ce taxe vom plati in 2015. Acum stim exact ce impozite si contributii sociale trebuie sa platim in 2016 indiferent de forma de autorizare: Persoană Fizică Autorizată (PFA), Întreprindere Familială (ÎF) şi Întreprindere Individuală (ÎI), aşa cm sunt ele definite în Legea 44/2008 (reactualizată în februarie 2014).
Mai jos, enumar pe scurt toate contributiile si impozitele pe care trebuie sa le platim la veniturile pe care le vom obtine in 2016.
Deci, ce aduce nou pentru PFA codul fiscal din 2016 in comparatie cu cel din 2015:
Persoana fizica independentă care este si salariata plateste contributie la pensie. Pana la sfarsitul anului 2015 nu se platea contributie daca erai si salariat;
Scade cota de contribuţie obligatorie si aceasta va fi cota pentru contribuţia individuală 10,5%. Daca vrei, poti opta pentru cota integrală de contribuţie de asigurări sociale, corespunzătoare condiţiilor normale de muncă 26,3%. In 2015 cota obligatorie a fost de 26,3%.
S-a eliminat baza de calcul minima la calculul contributiei de sanatate, care era salariul minim brut pe tara (vezi art. 170 – sau nu am inteles bine, astept feedback)
Castigul salarial mediu brut pe economie a crescut la ###x lei (necunoscut inca);
Salariul minim brut pe economie este de 1.200 lei pentru semestrul I din 2016 și de 1.300 lei de la 1 Iulie 2016.
Începând cu 1 Ianuarie 2016 o PFA sau o II plateste următoarele taxe și impozite:
1. Contribuția la asigurarile sociale (pensie) este de:
in cazul persoanelor care tin contabilitatea in sistem real contributia este de 10,5% din baza minimă de calcul egală cu 35% din câştigul salarial mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat. Baza de calcul nu poate fi mai mare decât echivalentul a de 5 ori a salariului mediu brut.
in cazul persoanelor care sunt impozitate la norma de venit, contributia este de 10,5%. Baza lunară de calcul a contribuţiei de asigurări sociale reprezintă valoarea anuală a normei de venit raportată la numărul de luni în care se desfăşoară activitatea şi nu poate fi mai mică decât echivalentul reprezentând 35% din câştigul salarial mediu brut. Baza de calcul nu poate fi mai mare decât echivalentul a de 5 ori a salariului mediu brut.
Contribuția la pensie nu este obligatorie pentru:
Contribuabilii al caror venit net anual, obtinut in anul fiscal precedent, respectiv valoarea anuala a normei de venit, d**a caz, raportat la cele 12 luni ale anului, este sub 35% din castigul salarial mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurarilor sociale de stat ;
Contribuabilii al caror venit lunar estimat a se realiza nu depăşeşte 35% din câştigul salarial mediu brut, în cazul contribuabililor care desfăşoară activităţi impuse în sistem real şi îşi încep activitatea în cursul anului fiscal.
Persoanele care beneficiaza de una din categoriile de pensii acordate in sistemul public de pensii.
Persoanele care nu sunt integrate in sistemul public de pensii dar care achita contributii catre sisteme profesionale de pensii – cm ar fi avocatii sau personalul clerical.
2. Contribuția la asigurările sociale de sănătate este de 5,5% din:
Baza de calcul calculată ca diferenţa dintre totalul veniturilor încasate şi cheltuielile efectuate în scopul realizării acestor venituri, exclusiv cheltuielile reprezentând contribuţii sociale de sanatate (se iau in calcul contributiile la pensie spre deosbire de vechiul cod fiscal), sau valoarea anuală a normei de venit, după caz, raportată la cele 12 luni ale anului,
3. Contribuții opționale la PFA
Contribuția pentru asigurarea de șomaj este de 0,5% din baza de calcul,
Contribuția pentru concedii și indemnizații este de 0,85% din baza de calcul.
Baza de calcul pentru aceste contributii este venitul net calculat pe lună pentru PFA in sistem real sau valoarea normei de venit calculata lunar. Venitul lunar pentru care se face asigurarea nu poate fi mai mic decat salariul de baza minim brut pe tara garantat in plata, dar nici mai mare decat echivalentul a de 5 ori castigul salarial mediu brut, stabilit potrivit legii, in vigoare in luna pentru care se plateste contributia.
4. Impozitul pe venitul net
16% din venitul net, care se calculează ca diferență dintre veniturile încasate și cheltuielile deductibile pentru anul în curs, sau
16% din norma de venit.
Persoanele fizice care obțin venituri din activități independente sunt obligate să plătească impozite si contributii în timpul anului, în urma depunerii declarațiilor privind veniturile și cheltuielile estimate, (declaratia 220).
Impozitul pe venitul net este calculat prin aplicarea cotei de 16% la venitul ce rezultă, în urma declarației, din scăderea din venitul brut estimat a cheltuielilor estimate.
Administrația fiscală este cea care stabilește plățile de impozit anticipate, pe fiecare sursă de venit. Plățile se efectuează în 4 rate egale, la data de 25 inclusiv a ultimei luni din fiecare trimestru, respectiv: 25 martie, 25 iunie, 25 septembrie, 25 decembrie.
Contribuţiile sociale si taxele datorate de persoanele fizice potrivit prevederilor Codului fiscal se achită la unităţile Trezoreriei Statului din cadrul organelor fiscale în raza cărora se află adresa unde îşi au domiciliul, potrivit legii, sau adresa unde locuiesc efectiv, în cazul în care aceasta este diferită de domiciliu.

30/04/2015

FISCALIZAREA BACSISULUI SI MARCAREA ACESTUIA PE UN BON FISCAL SEPARAT !

Conform Ordonantei de Urgenta nr. 8/2015 pentru modificarea si completarea unor acte normative, publicate in Monitorul Oficial nr.285, Partea I, din 28 aprilie 2015, bacsisul va fi fiscalizat. Ca regula generala actul normativ a intrat in vigoare la data publicarii in MO, cu exceptia unor articole referitoare la sanctiuni si contraventii acordate.
Potrivit noului act normativ, prin bacsis se intelege orice suma de bani oferita in mod voluntar de client, in plus fata de contravaloarea bunurilor livrate sau a serviciilor prestate, precum si restul dat de vanzator clientului si nepreluat de acesta.

Astfel, bacsisul se justifica prin datele inscrise in documentele emise cu aparate de marcat electronice si se evidentiaza pe un bon fiscal distinct.

Este important de precizat faptul ca firmele stabilesc, printr-un regulament de ordine interioara, daca banii proveniti din bacsis raman la dispozitia lor sau sunt distribuiti angajatilor.
R
egulamentul se pastreaza la locul de instalare a aparatului de marcat electronic fiscal in vederea prezentarii acestuia organelor de control.
Actul normativ mai prevede ca sumele provenite din bacsis se inregistreaza in contabilitate la alte venituri, iar sumele distribuite salariatilor se inregistreaza pe seama cheltuielilor.

Mai mult decat atat se introduce obligatia intocmirii de documente justificative, atat pentru sumele de bani introduse in magazin, cat si pentru sumele extrase din acesta, astfel incat organele de control sa aiba la dispozitie instrumentele necesare pentru a identifica sumele care nu sunt justificate prin documente conform legii.

Astfel, la ora inceperii programului de lucru, angajatorul va asigura inregistrarea sumelor de bani detinute de salariati intr-un registru de bani personali, special intocmit in acest sens.
Potrivit OUG nr.8/2015, orice suma de bani inregistrata in plus fata de suma inregistrata la ora inceperii programului de lucru nu reprezinta suma justificata prin registrul de bani personali.

Operatorii economici care nu vor inregistra banii personali ai salariatilor intr-un registru de bani personali vor fi sanctionati din 8 mai cu amenda de 9.000 lei.
In situatia in care la solicitarea inspectorilor angajatii nu prezinta sumele de bani detinute, acestia vor fi pasibili, din data de 8 mai, de amenda de 1.250 lei.

Precizari utile:
- dispozitiile referitoare la stabilirea si sanctionarea contraventiilor mentionate mai sus vor intra in vigoare la 10 zile de la data publicarii OUG nr.8/2015, adica din data de 8 mai;
- modelul, continutul registrului de bani personali, precum si procedura de inregistrare a acestuia la organul fiscal se aproba prin ordin al ministrului finantelor publice, in termen de 10 zile de la data intrarii in vigoare a OUG nr.8/2015.

15/04/2015

OPERATIUNILE DE INCASARI SI PLATI – DISCIPLINA FINANCIARA

LEGE nr. 70 din 2 aprilie 2015
pentru întărirea disciplinei financiare privind operaţiunile de încasări şi plăţi în numerar şi pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 193/2002 privind introducerea sistemelor moderne de plată

Publicat în Monitorul Oficial cu numărul 242 din data de 9 aprilie 2015


Parlamentul României adoptă prezenta lege.

CAPITOLUL I: Măsuri pentru întărirea disciplinei financiare privind operaţiunile de încasări şi plăţi în numerar
Art. 1
(1)Operaţiunile de încasări şi plăţi efectuate de persoane juridice, persoane fizice autorizate, întreprinderi individuale, întreprinderi familiale, liber profesionişti, persoane fizice care desfăşoară activităţi în mod independent, asocieri şi alte entităţi cu sau fără personalitate juridică de la/către oricare dintre aceste categorii de persoane se vor realiza numai prin instrumente de plată fără numerar, definite potrivit legii.
(2)Prevederile prezentului capitol nu se aplică Trezoreriei Statului, instituţiilor de credit, instituţiilor emitente de monedă electronică, instituţiilor care prestează servicii de plată, autorizate de Banca Naţională a României sau autorizate în alt stat membru al Uniunii Europene şi notificate către Banca Naţională a României, potrivit legii, instituţiilor financiare nebancare şi entităţilor care efectuează operaţiuni de schimb valutar, definite potrivit legii, pentru operaţiunile specifice activităţii pentru care acestea au fost autorizate, precum şi operatorilor din domeniul jocurilor de noroc.
(3)Prevederile prezentului capitol se aplică şi operaţiunilor de încasări şi plăţi în valută efectuate pe teritoriul României, încadrarea în plafoanele prevăzute de prezentul capitol se efectuează în funcţie de cursul de schimb valutar, comunicat de Banca Naţională a României, de la data efectuării operaţiunilor de încasări sau plăţi.
Art. 2
În sensul prezentei legi, următorii termeni se definesc astfel:
a)încasare fragmentată - fracţionarea sumei de încasat în mai multe tranşe, pentru a evita plafonul de încasare în numerar stabilit prin lege;
b)plată fragmentată - fracţionarea sumei de plată în mai multe tranşe, pentru a evita plafonul de plată în numerar stabilit prin lege;
c)magazin de tipul cash and carry - magazin care realizează comerţ de tipul cash and carry, astfel cm este definit la art. 4 lit. e) din Ordonanţa Guvernului nr. 99/2000 privind comercializarea produselor şi serviciilor de piaţă, republicată, cu modificările şi completările ulterioare.
Art. 3
(1)Prin excepţie de la prevederile art. 1 alin. (1) se pot efectua operaţiuni de încasări şi plăţi în numerar, în următoarele condiţii:
a)încasări de la persoanele prevăzute la art. 1 alin. (1), în limita unui plafon zilnic de 5.000 lei de la o persoană;
b)încasări efectuate de către magazinele de tipul cash and carry, care sunt organizate şi funcţionează în baza legislaţiei în vigoare, de la persoanele prevăzute la art. 1 alin. (1), în limita unui plafon zilnic de 10.000 lei de la o persoană;
c)plăţi către persoanele prevăzute la art. 1 alin. (1), în limita unui plafon zilnic de 5.000 lei/persoană, dar nu mai mult de un plafon total de 10.000 lei/zi;
d)plăţi către magazinele de tipul cash and carry, care sunt organizate şi funcţionează în baza legislaţiei în vigoare, în limita unui plafon zilnic total de 10.000 lei;
e)plăţi din avansuri spre decontare, în limita unui plafon zilnic de 5.000 lei, stabilit pentru fiecare persoană care a primit avansuri spre decontare.
(2)Sunt interzise încasările fragmentate în numerar de la beneficiari pentru facturile a căror valoare este mai mare de 5.000 lei şi, respectiv, de 10.000 lei, în cazul magazinelor de tipul cash and carry, precum şi fragmentarea facturilor pentru o livrare de bunuri sau o prestare de servicii a căror valoare este mai mare de 5.000 lei, respectiv de 10.000 lei.
(3)Sunt interzise plăţile fragmentate în numerar către furnizorii de bunuri şi servicii pentru facturile a căror valoare este mai mare de 5.000 lei şi, respectiv, de 10.000 lei, către magazinele de tipul cash and carry. Persoanele prevăzute la art. 1 alin. (1) pot achita facturile cu valori care depăşesc plafonul de 5.000 lei, către furnizorii de bunuri şi servicii, respectiv de 10.000 lei, către magazinele de tipul cash and carry, astfel: 5.000 lei/10.000 lei în numerar, suma care depăşeşte acest plafon putând fi achitată numai prin instrumente de plată fără numerar.
(4)La data acordării avansurilor spre decontare, sumele aferente intră în calculul plafonului zilnic prevăzut la alin. (1) lit. c) sau d), după caz.
Art. 4
(1)Operaţiunile de încasări în numerar efectuate de persoanele prevăzute la art. 1 alin. (1), de la persoane fizice, reprezentând cesiuni de creanţe, primiri de împrumuturi sau alte finanţări, precum şi contravaloarea unor livrări de bunuri sau a unor prestări de servicii se efectuează în limita unui plafon zilnic de 10.000 lei de la o persoană.
(2)Sunt interzise încasările fragmentate de la o persoană, pentru operaţiunile de încasări în numerar prevăzute la alin. (1), cu o valoare mai mare de 10.000 lei, precum şi fragmentarea tranzacţiilor reprezentând cesiuni de creanţe, primiri de împrumuturi sau alte finanţări, respectiv fragmentarea unei livrări de bunuri sau a unei prestări de servicii, cu valoare mai mare de 10 000 lei.
(3)Prevederile alin. (1) şi (2) nu se aplică în cazul livrărilor de bunuri şi prestărilor de servicii care se efectuează cu plata în rate, în condiţiile în care între persoanele prevăzute la art. 1 alin. (1) şi persoanele fizice sunt încheiate contracte de vânzare - cumpărare cu plata în rate, conform legii.
(4)Operaţiunile de plăţi în numerar efectuate de persoanele prevăzute la art. 1 alin. (1), către persoane fizice, reprezentând contravaloarea unor achiziţii de bunuri sau a unor prestări de servicii, dividende, cesiuni de creanţe sau alte drepturi şi restituiri de împrumuturi sau alte finanţări se efectuează cu încadrarea în plafonul zilnic de 10.000 lei către o persoană. Sunt interzise plăţile fragmentate în numerar către o persoană, pentru tranzacţiile mai mari de 10.000 lei.
Art. 5
Plafoanele-limită prevăzute de prezentul capitol nu se aplică de către persoanele prevăzute la art. 1 alin. (1), pentru următoarele operaţiuni:
a)depunerea de numerar în conturile deschise la instituţiile de credit sau la instituţiile care prestează servicii de plată şi care sunt autorizate de Banca Naţională a României, inclusiv în automatele de încasări în numerar;
b)plata cheltuielilor de deplasare în interes de serviciu, în limita sumelor cuvenite pentru plata transportului, a diurnei, a indemnizaţiei şi a cazării pe timpul deplasării, precum şi a cheltuielilor neprevăzute efectuate în acest sens;
c)plata în numerar a impozitelor, taxelor, contribuţiilor, amenzilor şi a altor obligaţii datorate bugetului general consolidat al statului;
d)retragerea de numerar din conturi deschise la instituţiile de credit sau la instituţiile care prestează servicii de plată şi care sunt autorizate de Banca Naţională a României pentru plata salariilor şi a altor drepturi de personal prevăzute de lege şi pentru alte operaţiuni de plăţi efectuate către persoanele fizice, altele decât cele prevăzute la art. 4 alin. (4);
e)transferarea de sume prin intermediul instituţiilor care prestează servicii de plată autorizate de Banca Naţională a României sau autorizate în alt stat membru al Uniunii Europene şi notificate către Banca Naţională a României, potrivit legii;
f)depunerea de numerar în automate ce funcţionează pe baza acceptatoarelor de bancnote sau monede.
Art. 6
Este interzisă acordarea oricăror avantaje clienţilor, de către persoanele prevăzute la art. 1 alin. (1), pentru efectuarea de plăţi în numerar.
Art. 7
În cazul persoanelor prevăzute la art. 1 alin. (1) care au organizate mai multe casierii, plafoanele prevăzute la art. 3 alin. (1) lit. a) şi b) şi la art. 4 alin. (1) sunt aplicabile pe fiecare casierie în parte.
Art. 8
Sucursalele şi alte sedii secundare ale persoanelor juridice care au casierie proprie şi/sau cont deschis la o instituţie de credit aplică în mod corespunzător prevederile prezentului capitol.
Art. 9
(1)În cazul persoanelor prevăzute la art. 1 alin. (1), pentru facturile stornate, aferente bunurilor returnate şi/sau serviciilor care nu au fost prestate, cu valori mai mari de 5.000 lei, respectiv 10.000 lei, în cazul magazinelor de tipul cash and carry, restituirea sumelor aferente poate fi efectuată astfel: 5.000 lei, respectiv 10.000 lei în numerar, sumele care depăşesc aceste plafoane putând fi restituite numai prin instrumente de plată fără numerar.
(2)În cazul returnării de bunuri de către persoanele fizice şi, respectiv, neprestării de servicii către persoanele fizice, restituirea sumelor aferente poate fi efectuată în numerar în limita a 10.000 lei, sumele care depăşesc acest plafon putând fi restituite numai prin instrumente de plată fără numerar. Prin excepţie, în cazul în care, la data restituirii, persoanele fizice declară pe propria răspundere că nu mai deţin cont bancar, restituirea se poate face integral în numerar, indiferent de nivelul sumei care trebuie restituită.
Art. 10
Operaţiunile de încasări şi plăţi în numerar între persoanele fizice, altele decât operaţiunile de încasări şi plăţi realizate prin intermediul instituţiilor care prestează servicii de plată autorizate de Banca Naţională a României sau autorizate în alt stat membru al Uniunii Europene şi notificate către Banca Naţională a României, potrivit legii, efectuate ca urmare a transferului dreptului de proprietate asupra unor bunuri sau drepturi, a prestării de servicii, precum şi cele reprezentând acordarea/restituirea de împrumuturi, se pot efectua în limita unui plafon zilnic de 50.000 lei/tranzacţie. Sunt interzise încasările şi plăţile fragmentate în numerar pentru tranzacţiile mai mari de 50.000 lei, precum şi fragmentarea unei tranzacţii mai mari de 50.000 lei.
Art. 11
(1)Se interzice persoanelor prevăzute la art. 1 alin. (2) să elibereze persoanelor prevăzute la art. 1 alin. (1) şi art. 8 sume în numerar peste plafonul stabilit la art. 3 alin. (1) lit. c), pe fiecare persoană şi tranzacţie, cu excepţia operaţiunilor prevăzute la art. 5.
(2)Este interzisă persoanelor prevăzute la art. 1 alin. (1) şi art. 8 fragmentarea solicitărilor de eliberare de numerar care conduce la depăşirea plafonului prevăzut la art. 3 alin. (1) lit. c).
(3)Persoanele prevăzute la art. 1 alin. (1) pot transfera sume din contul lor în contul persoanelor fizice, în baza documentelor justificative legale prezentate de plătitori.
Art. 12
(1)Nerespectarea prevederilor art. 1 alin. (1), art. 3 alin. (2) şi (3), art. 4 alin. (1), (2) şi (4), art. 9 şi 10 constituie contravenţii, dacă nu au fost săvârşite în astfel de condiţii încât, potrivit legii penale, să constituie infracţiuni, şi se sancţionează, prin derogare de la prevederile art. 8 din Ordonanţa Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravenţiilor, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 180/2002, cu modificările şi completările ulterioare, cu amendă de 10% din suma încasată/plătită care depăşeşte plafonul stabilit de prezentul capitol pentru fiecare tip de operaţiune, dar nu mai puţin de 100 lei.
(2)Nerespectarea prevederilor art. 6 şi art. 11 alin. (1) şi (2) constituie contravenţie şi se sancţionează cu amendă de la 3.000 lei la 4.500 lei.
Art. 13
Constatarea contravenţiilor şi aplicarea sancţiunilor prevăzute la art. 12 se efectuează de către organele Ministerului Finanţelor Publice, ale Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală şi unităţilor sale subordonate, conform competenţelor.
Art. 14
Contravenţiilor prevăzute la art. 12 le sunt aplicabile dispoziţiile Ordonanţei Guvernului nr. 2/2001, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 180/2002, cu modificările şi completările ulterioare.

CAPITOLUL II: Modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 193/2002 privind introducerea sistemelor moderne de plată

Art. 15
Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 193/2002 privind introducerea sistemelor moderne de plată, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 942 din 23 decembrie 2002, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 250/2003, cu modificările ulterioare, se modifică şi se completează după cm urmează:

1.După articolul 1 se introduce un nou articol, articolul 11, cu următorul cuprins:
"Art. 11
În sensul prezentei ordonanţe de urgenţă, următorii termeni se definesc astfel:
a) instituţie acceptantă - instituţie de credit sau o instituţie financiară nebancară care oferă comercianţilor acceptanţi servicii de acceptare la plată a cardurilor şi/sau a instrumentelor de plată de tip monedă electronică, în baza unui contract încheiat în prealabil între aceasta şi comerciantul acceptant, precum şi servicii de eliberare de numerar la ghişeele sale şi în reţeaua proprie de terminale ale deţinătorilor. În cazul instrumentelor de plată electronică de tipul cardului, instituţia acceptantă poate fi şi emitentul instrumentului de plată;
b) instituţie emitentă - instituţie de credit sau o instituţie financiară nebancară care emite şi pune la dispoziţie deţinătorului un instrument de plată electronică, pe baza unui contract încheiat cu acesta;
c) card comercial - cardul de plată emis unor operatori economici, unor entităţi din sectorul public sau unor persoane fizice care desfăşoară o activitate independentă de natură economică, a cărui utilizare este limitată la cheltuielile legate de activitatea desfăşurată;
d) comision inter bancar - comisionul plătit în mod direct sau indirect, pentru fiecare operaţiune, între prestatorul de servicii de plată al plătitorului şi cel al beneficiarului care participă la operaţiunea de plată cu cardul sau pe bază de card;
e) comision de servicii percepute comercianţilor - comisionul plătit acceptantului de către beneficiarul plăţii, pentru fiecare operaţiune, cuprinzând comisionul interbancar, comisionul pentru sistemul de plată şi procesare şi marja acceptantului;
f) beneficiar al plăţii - destinatarul preconizat al fondurilor care au făcut obiectul unei operaţiuni de plată;
g) sistem tripartit de plată cu cardul - sistemul de plată prin carduri în care funcţiile de emitere şi acceptare sunt integrate într-o singură instituţie financiară, care este şi proprietarul sistemului. Atunci când un sistem tripartit de plată cu cardul autorizează alţi prestatori de servicii de plată să emită şi/sau să accepte carduri de plată, acesta este considerat ca fiind un sistem cvadripartit de plată cu cardul şi se va supune prevederilor prezentei ordonanţe de urgenţă."

2.După articolul 2 se introduc trei noi articole, articolele 21-23, cu următorul cuprins:
"Art. 21
Instituţiile emitente nu pot aplica instituţiilor acceptante comisioane interbancare mai mari de 0,2% din valoarea fiecărei operaţiuni efectuate prin utilizarea cardurilor de debit, respectiv comisioane interbancare mai mari de 0,3% din valoarea fiecărei operaţiuni efectuate prin utilizarea cardurilor de credit.
Art. 22
Acordurile dintre instituţiile acceptante şi beneficiarii plăţilor vor conţine informaţii detaliate referitoare la comisionul interbancar, comisionul pentru sistemul de plată şi procesare, marja acceptantului, precum şi a comisioanelor suplimentare aplicate în funcţie de marca şi categoria respectivelor carduri de plată.
Art. 23
(1) Prevederile art. 21 şi 22 se aplică instituţiilor emitente şi instituţiilor acceptante din România.
(2) Prevederile art. 21 şi 22 nu se aplică operaţiunilor cu carduri comerciale, retragerilor de numerar de la bancomate şi operaţiunilor cu carduri emise de sisteme tripartite de plată cu cardul."

3.La articolul 3, după alineatul (2) se introduc două noi alineate, alineatele (21) şi (22), cu următorul cuprins:
"(21) Constituie contravenţie şi se sancţionează, prin derogare de la dispoziţiile art. 8 din Ordonanţa Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravenţiilor, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 180/2002, cu modificările şi completările ulterioare, cu amendă de la 10.000 lei la 200.000 lei nerespectarea dispoziţiilor art. 21 şi 22.
(22) Constituie contravenţie şi se sancţionează cu amendă de la 5.000 lei la 7.500 lei nerespectarea prevederilor art. 1 alin. (3)."

Art. 1
(3)Începând cu data de 1 iulie 2003, persoanele juridice care desfăşoară activităţi de comerţ cu amănuntul şi realizează anual o cifră de afaceri mai mare decât echivalentul în lei al sumei de 100.000 euro vor accepta ca mijloc de plată şi cârdurile de debit, şi cârdurile de credit.
[extras din OUG 193/2002]

4.La articolul 3, alineatul (4) se modifică şi va avea următorul cuprins:

(4)Contravenţiilor prevăzute la alin. (1) şi (2) le sunt aplicabile dispoziţiile Ordonanţei Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravenţiilor, aprobată cu modificări prin Legea nr. 180/2002, cu excepţia art. 28 şi 29.

"(4) Contravenţiilor prevăzute la alin. (1), (2), (21) şi (22) le sunt aplicabile dispoziţiile Ordonanţei Guvernului nr. 2/2001, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 180/2002, cu modificările şi completările ulterioare."



CAPITOLUL III: Dispoziţii tranzitorii şi finale
Art. 16
(1)Cap. I intră în vigoare la 30 zile de la data publicării în Monitorul Oficial al României, Partea I.
(2)Prevederile cap. I nu se aplică contractelor încheiate anterior intrării în vigoare a prezentei legi.

Art. 17
La data intrării în vigoare a dispoziţiilor cap. I se abrogă prevederile Ordonanţei Guvernului nr. 15/1996 privind întărirea disciplinei financiar-valutare, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 24 din 31 ianuarie 1996, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 131/1996, cu modificările şi completările ulterioare.

Art. 18
Prevederile art. 15 se aplică la 12 luni de la data intrării în vigoare a prezentei legi.

Art. 19
În termen de 30 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei legi, prin hotărâre a Guvernului, se vor modifica şi completa Normele metodologice pentru aplicarea prevederilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 193/2002 privind introducerea sistemelor moderne de plată, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 1.253/2003, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 790 din 10 noiembrie 2003.
Această lege a fost adoptată de Parlamentul României, cu respectarea prevederilor art. 75 şi ale art. 76 alin. (2) din Constituţia României, republicată.


p. PREŞEDINTELE CAMEREI DEPUTAŢILOR,
PETRU GABRIEL VLASE
PREŞEDINTELE SENATULUI
CĂLIN-CONSTANTIN-ANTON POPESCU-TÂRICEANU

Publicat în Monitorul Oficial cu numărul 242 din data de 9 aprilie 2015

Address

B-DUL DECEBAL, NR. 17, BL. S16, SECTOR 3
Bucharest

Opening Hours

Monday 09:00 - 17:00
Tuesday 09:00 - 17:00
Wednesday 09:00 - 17:00
Thursday 09:00 - 17:00
Friday 09:00 - 17:00

Telephone

+40728876109

Website

Alerts

Be the first to know and let us send you an email when BLU Accounting SRL posts news and promotions. Your email address will not be used for any other purpose, and you can unsubscribe at any time.

Share