EDP - Business Consultants

19/06/2026

https://www.afir.ro/comunicate/deschiderea-sesiunii-pentru-investitiile-in-producerea-energiei-electrice-din-surse-regenerabile/

Pagina principală a Agenției pentru Finanțarea Investițiilor Rurale (AFIR)

19/06/2026

Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (APIA) a publicat Ghidul informativ pentru crescătorii de albine care vor să acceseze ajutoarele în valoare totală de 12 milioane EUR din cadrul programului apicol pentru anul 2026.

Ghidul se poate descarca de aici:

04/06/2026

Ministerul Finanțelor a lansat în data de 27 mai 2026, programul „Diaspora Investește Acasă”, cu un buget total de 100 milioane euro.

Programul se adresează start-up-urilor înființate de români din diaspora care îndeplinesc condițiile de eligibilitate prevăzute în schema de ajutor de minimis. Printre principalele criterii se numără:

deținerea majoritară a capitalului social de către cetățeni români care au avut domiciliul sau reședința în străinătate pentru o perioadă de minimum 12 luni consecutive în ultimele 18 luni;
existența unei experiențe profesionale sau a unor studii relevante de minimum un an în domeniul pentru care se solicită finanțarea;
menținerea investiției și a structurii acționariatului pentru o perioadă de cel puțin 3 ani de la finalizarea investiției.
Conform comunicatului oficial, granturile vor putea acoperi până la 60% din valoarea creditului de investiții, fără a depăși suma de 200.000 euro pentru fiecare beneficiar eligibil. Sprijinul financiar va fi acordat în perioada 2026-2029, în limita bugetului disponibil.

Valoarea minimă a unui credit de investiții este de 5000 de euro, iar valoare maximă este de 500.000 euro. Perioada maximă de creditare va fi de 10 ani, fără ca scadența finală să depășească data de 31 decembrie 2037.

Beneficiarii vor trebui să asigure o contribuție proprie de minimum 10% din valoarea proiectului de investiții. Pentru antreprenorii cu vârsta sub 35 de ani, contribuția minimă va fi redusă la 5%.

Proiectul de Hotărâre a Guvernului pentru aprobarea programului se află în consultare publică până la data de 5 iunie 2026. Documentele pot fi consultate aici, iar propunerile, sugestiile și opiniile pot fi transmise la adresa de e-mail: [email protected].

Sursa: Ministerul Finanțelor

04/06/2026

⚡ This isn't lightning.

It's a giant electrical discharge called a Red Sprite — one of the rarest weather phenomena visible from Earth.

While ordinary lightning strikes downward inside storms, sprites explode upward toward the edge of space, reaching altitudes of nearly 100 km (60 miles).

They last only milliseconds.

Most people go their entire lives without seeing one.

This incredible sprite was photographed above a storm near an Oklahoma wind farm, appearing like a glowing red jellyfish suspended over the horizon.

For decades, pilots reported seeing mysterious flashes above thunderstorms, but many scientists dismissed the sightings as myths.

Then cameras finally proved they were real.

What you're looking at is a brief connection between a thunderstorm and the upper atmosphere — a phenomenon so rare that even experienced storm chasers can spend years trying to capture one.

Nature still has a few secrets left. ⚡🌎

23/05/2026

DIRICKX KATALÓGUS

Lapozz bele és kérj ajánlatot!
+36 70 775 0940
https://www.dirickx.fr/catalogue/ #/page/0

01/05/2026

Decizie finală pe cererea de plată nr. 3 din PNRR:
🟢 am reușit să recuperăm 350,7 milioane Euro din banii care inițial au fost suspendați;
🔴 pierdem 458,7 milioane Euro din cauza reformelor întârziate, incomplete sau făcute prost în anii trecuți.

Am primit, ieri seară, evaluarea Comisiei Europene privind Cererea de plată nr. 3 din PNRR.

Este una dintre cele mai dificile cereri de plată pe care România le-a avut până acum. Această cerere a fost depusă de România pe 15 decembrie 2023. Reformele incluse în CP3 trebuiau să fie deja îndeplinite corect la momentul depunerii. 

Ulterior, în mai 2025, Comisia Europeană a decis suspendarea parțială a unor sume, pentru că mai multe reforme nu fuseseră îndeplinite satisfăcător. România a avut apoi o perioadă de corectare și a transmis justificări suplimentare pe 28 noiembrie 2025. Din păcate, Comisia a decis că patru jaloane importante nu au fost rezolvate corespunzător. 

Din 23 iunie, când am preluat mandatul de ministru al Fondurilor Europene, am folosit toate pârghiile formale și informale pentru a recupera cât mai mult din banii suspendați: discuții tehnice, clarificări, negocieri, coordonare cu instituțiile responsabile și dialog constant cu structurile Comisiei Europene.

A fost un efort susținut, desfășurat alături de experții tehnici din minister, datorită căruia am reușit să recuperăm 350,7 milioane Euro, bani care erau inițial suspendați.

1️⃣ Cea mai importantă victorie din CP3 este pe tema pensiilor speciale. Aici, din cele 231 milioane Euro suspendate inițial, România recuperează 166 milioane Euro. A fost un dosar greu, care a suportat 6 amânări la Curtea Constituțională, fapt ce a făcut ca termenul agreat cu Comisia să fie cu mult depășit. Implicarea directă a prim-ministrului Ilie Bolojan pe acest subiect a fost decisivă. Astfel, Comisia Europeană a confirmat faptul că, prin Legea nr. 24/2026, România îndeplinește cerințele pentru acest jalon. 

2️⃣ Al doilea dosar important este AMEPIP și guvernanța companiilor de stat. Vorbim despre instituția care trebuie să se asigure că firmele statului sunt conduse profesionist, transparent și pe criterii de performanță, nu pe pile sau interese politice. Aici am reușit să recuperăm 132 milioane Euro dintr-un total suspendat de 330 milioane, iar contribuția viceprim-ministrului Oana Gheorghiu a fost esențială pentru a dinamiza această reformă și pentru a salva banii europeni.

3️⃣ Al treilea jalon este cel privind companiile de stat din energie. Vorbim despre companii mari, importante pentru economia României: Hidroelectrica, Romgaz, Nuclearelectrica și altele. Comisia Europeană a constatat probleme serioase în modul în care au fost selectați și numiți oameni în consiliile de administrație: numiri politice, proceduri neclare, criterii aplicate incorect, mandate incomplete sau lipsa unor indicatori de performanță. Pentru acest jalon, România pierde 180 milioane Euro și recuperează 48 milioane Euro.

4️⃣ Al patrulea jalon este cel privind companiile de stat din transporturi — CNAIR, CNIR, CFR, Metrorex și CFR Călători. Și aici problema este aceeași: statul trebuia să demonstreze că aceste companii sunt conduse de oameni selectați transparent, competitiv și pe criterii de competență. Comisia a arătat că unele proceduri nu au fost finalizate, că au existat probleme de conflict de interese și că unele numiri nu au respectat standardele cerute. Aici pierdem 15,4 milioane Euro și am reușit să recuperăm 4,5 milioane Euro.

Pe scurt: acolo unde a existat voință politică, cm a fost cazul pensiilor speciale, România a recuperat mare parte din banii alocați. Acolo, însă, unde reformele au fost amânate ani la rând, în special în zona companiilor de stat, România a pierdut sume consistente.

Nu poți pretinde fonduri europene și, în același timp, să numești în continuare băieții deștepți de la partid în conducerea companiilor de stat. Nu poți cere încredere de la Bruxelles, în timp ce tu, la București, doar mimezi selecția pe criterii de profesionalism.

𝗖𝗶𝗻𝗲 𝗲 𝗱𝗲 𝘃𝗶𝗻𝗮̆?

Fiecare politician care a folosit fiecare ocazie pentru a amâna ori a anula orice demers de reformă reală, de teamă să nu își piardă privilegiile.

Fiecare politician care și-a numit în conducerea companiilor de stat amantele, frații și nepoții. Nu oameni profesioniști și cinstiți.

Fiecare politician care a considerat bugetul statului ca o șansă de îmbogățire personală. Nu ca o datorie față de români.

Fiecare politician care alege să blocheze modernizarea României prin moțiune de cenzură, pentru că această modernizare înseamnă să oprim prăduirea banului public.

Fiecare politician care fuge de banii europeni pentru că ei te obligă să duci țara în direcția bună pentru români, nu în direcția bună pentru conturile tale.

𝗖𝗶𝗻𝗲 𝗽𝗹𝗮̆𝘁𝗲𝘀̦𝘁𝗲?

Noi. Tot noi. Toții românii, care trebuie să suportăm din nou nota de plată pentru ticăloșia ori incompetența unor șmecheri ajunși la conducerea partidului și care vor să ne țină săraci și needucați pentru că doar așa pot manipula oamenii să le acorde un nou vot.

Poate, totuși, data viitoare ne învățăm minte.

01/05/2026

🔴 Bolojan atacă dur două companii din energie: Transelectrica a tolerat blocaje, Hidroelectrica „n-a făcut nimic”
Bolojan a aprins lumina în energie și, surpriză, camera era plină de băieți care vindeau întuneric cu aviz de racordare.
Premierul spune că România consumă iarna cam 9.000 de megawați. Dar noi avem avize emise sau în procesare pentru 120.000 de megawați. Adică de peste 13 ori mai mult decât consumul de vârf. E superb. România nu are destulă energie ieftină, dar are birocrație energetică pentru un mic imperiu solar pe Marte.

Asta e genial la statul român: nu produce suficient, dar aprobă fantastic. Suntem campioni la energie imaginară. Megawați pe hârtie, investiții în PowerPoint, firme fără angajați, proiecte fără șantier, dar cu acces la rețea blocat. Practic, am descoperit energia regenerabilă din șmecherie.

Bolojan spune că s-au dat autorizații de racordare unor companii care „nu fac nicio investiție”, unele nou-înființate, fără angajați. Minunat. Firmă fără angajați, fără producție, fără panouri, fără turbine, fără curent, dar cu aviz. Asta nu e economie. E paranormal administrativ.

Și apoi vine fraza care merită pusă pe frontispiciul Transelectrica: „Sigur, n-a văzut nimeni de doi ani de zile așa ceva”. Evident. Cum să vezi? Era energie invizibilă. O vedeau doar inițiații. Ca în Harry Potter, dar cu ATR-uri și contracte.

Premierul spune că Transelectrica, „autostrada energetică a României”, ar fi tolerat fenomenul. Foarte frumos spus: autostrada energetică. Doar că, după descrierea lui, pare o autostradă unde benzile au fost rezervate de firme care nu au mașini, nu au șoferi și nu intenționează să plece nicăieri. Dar au locul ocupat. Iar cine chiar vrea să circule stă la barieră și i se spune: „Ne pare rău, rețeaua e plină de intenții”.

Aici e frumusețea sistemului: omul serios, cu bani, cu proiect, cu garanții, nu intră. Băiatul cu firmă de apartament intră, rezervă capacitate, apoi eventual vinde mai departe. Nu produce curent. Produce acces. Nu face investiție. Face intermediere. Nu construiește energie. Construiește rentă.

Și Bolojan o spune direct: unii „au făcut niște bani zdraveni”. Sigur că au făcut. În România, dacă nu poți produce valoare, produci blocaj. Și blocajul se vinde foarte bine. Mai ales când statul se uită în altă parte cu o competență admirabilă.

Întrebarea a fost dacă vorbim despre „băieți deștepți” din energie. Răspunsul lui Bolojan: „Exact”.
Extraordinar. S-au întors băieții deștepți. De fapt, nu s-au întors, că n-au plecat niciodată. Doar și-au schimbat tricoul. Înainte erau băieți deștepți cu contracte. Acum sunt băieți deștepți cu avize. Modernizare, domnule. Digitalizare. Șmecheria a trecut prin tranziție verde.

Și apoi ajungem la Hidroelectrica. Aici e partea aproape poetică. Bolojan spune că Hidroelectrica produce cam un sfert din energia României, dar nu a făcut investițiile necesare în stocare. Și explică foarte simplu: apa curge de la deal la vale.
Asta e probabil cea mai dură evaluare managerială din istoria recentă: „Ați avut profit pentru că apa curge în jos”.
Nu strategie. Nu viziune. Nu leadership. Nu excelență corporativă. Gravitație.

Managerii Hidroelectrica au descoperit un model de business revoluționar: râul curge, turbina se învârte, bonusul vine. Dacă Newton ar fi trăit în România, nu scria despre gravitație. Cerea indemnizație în consiliul de administrație.

Bolojan spune că, dacă Hidroelectrica ar fi pus baterii lângă baraje, putea stoca energia produsă la prânz, când prețul e mic, și o putea vinde seara, când prețul explodează. Simplu. Logic. Aproape banal. Tocmai de aceea nu s-a făcut.

Pentru că în România, dacă o soluție este evidentă, are șanse mici să treacă de comitet. Trebuie să fie complicată, scumpă, întârziată, consultată, reevaluată, contestată, reluată, apoi uitată. Altfel pare suspect.

Premierul spune că Hidroelectrica ar putea face 1.500 MW de stocare într-un an și jumătate, doi ani, dar „n-au făcut nimic”.
„N-au făcut nimic” e o frază scurtă, dar lovește ca factura la energie în ianuarie. Pentru că nu vorbim de o firmă de cartier care a uitat să schimbe neonul. Vorbim de una dintre cele mai importante companii energetice ale statului. O companie care stă pe apă, produce curent și totuși nu se grăbește să facă exact investițiile care ar putea ieftini piața.

Și de ce? Bolojan sugerează explicația clasică: dacă nu faci investiții, ai profituri mari pe termen scurt. Dacă ai profituri mari, iei bonusuri. Dacă iei bonusuri, te simți performant. Dacă te simți performant, nu te mai deranjează că performanța ta se bazează pe faptul că râul nu curge invers.

Asta e România corporativă de stat: bonus pentru gravitație, scuze pentru investiții.

Iar cetățeanul? Cetățeanul plătește diferența. Plătește energia mai scumpă. Plătește blocajele. Plătește lipsa stocării. Plătește rețeaua ocupată de proiecte fantomă. Plătește tot, pentru că în România factura este singurul document care ajunge mereu la timp.

Bolojan mai spune ceva important: la prânz poți avea energie foarte ieftină, chiar preț negativ, iar seara 700-800 de lei. Asta e piața noastră: la prânz energia e aproape gratis, seara te întreabă dacă ai rinichi disponibili.

Și de aici vine miza stocării. Nu e un moft tehnologic. Nu e un capriciu verde. Nu e o jucărie pentru conferințe. Este diferența dintre o piață echilibrată și o țară care se uită la soare la ora 13:00, apoi își aprinde lumina la ora 19:00 cu preț de hotel în Dubai.

Foarte bună și fraza finală: trebuie „să mențină lumina aprinsă” în aceste sectoare.
Da. Doar că în energie, lumina aprinsă deranjează exact pe cine trebuie. Când aprinzi lumina, vezi ATR-urile fără investiții. Vezi firmele fără angajați. Vezi companiile de stat care confundă profitul cu performanța. Vezi bonusurile care curg mai sigur decât apa. Vezi băieții deștepți care nu produc energie, dar produc costuri.

Și mai vezi ceva: că România nu e săracă doar pentru că nu are bani. România e sărăcită de mecanisme care transformă resursele publice în câștig privat și pierderile private în facturi publice.

Acum, sigur, Bolojan poate fi acuzat că vorbește prea dur. Dar poate că uneori trebuie vorbit dur. Pentru că dacă spui elegant „ineficiențe sistemice în alocarea capacității de racordare”, nu se sperie nimeni. Dacă spui „băieți deștepți”, încep telefoanele.

Și asta e diferența dintre administrație și guvernare: administrația constată că apa curge la vale. Guvernarea întreabă de ce, după atâția ani, banii curg tot în direcția greșită.

România are soare. Are apă. Are vânt. Are hidrocentrale. Are rețele. Are companii naționale. Are specialiști.
Ce nu are destul?
Rușine operațională.
Pentru că energia României nu s-a pierdut doar în fire.
S-a pierdut în avize, bonusuri, complicități, inacțiune și în talentul nostru extraordinar de a transforma orice resursă naturală într-o gaură administrativă.

Apa curge de la deal la vale.
Banii, se pare, curg invers: de la cetățean spre băieții deștepți.