EDP - Business Consultants

EDP - Business Consultants Empowerment and Development Projects Business Valuation Services, Due diligence,M&A,
Business and Management Consulting,
Investment Planning & Grants

01/05/2026

Decizie finală pe cererea de plată nr. 3 din PNRR:
🟢 am reușit să recuperăm 350,7 milioane Euro din banii care inițial au fost suspendați;
🔴 pierdem 458,7 milioane Euro din cauza reformelor întârziate, incomplete sau făcute prost în anii trecuți.

Am primit, ieri seară, evaluarea Comisiei Europene privind Cererea de plată nr. 3 din PNRR.

Este una dintre cele mai dificile cereri de plată pe care România le-a avut până acum. Această cerere a fost depusă de România pe 15 decembrie 2023. Reformele incluse în CP3 trebuiau să fie deja îndeplinite corect la momentul depunerii. 

Ulterior, în mai 2025, Comisia Europeană a decis suspendarea parțială a unor sume, pentru că mai multe reforme nu fuseseră îndeplinite satisfăcător. România a avut apoi o perioadă de corectare și a transmis justificări suplimentare pe 28 noiembrie 2025. Din păcate, Comisia a decis că patru jaloane importante nu au fost rezolvate corespunzător. 

Din 23 iunie, când am preluat mandatul de ministru al Fondurilor Europene, am folosit toate pârghiile formale și informale pentru a recupera cât mai mult din banii suspendați: discuții tehnice, clarificări, negocieri, coordonare cu instituțiile responsabile și dialog constant cu structurile Comisiei Europene.

A fost un efort susținut, desfășurat alături de experții tehnici din minister, datorită căruia am reușit să recuperăm 350,7 milioane Euro, bani care erau inițial suspendați.

1️⃣ Cea mai importantă victorie din CP3 este pe tema pensiilor speciale. Aici, din cele 231 milioane Euro suspendate inițial, România recuperează 166 milioane Euro. A fost un dosar greu, care a suportat 6 amânări la Curtea Constituțională, fapt ce a făcut ca termenul agreat cu Comisia să fie cu mult depășit. Implicarea directă a prim-ministrului Ilie Bolojan pe acest subiect a fost decisivă. Astfel, Comisia Europeană a confirmat faptul că, prin Legea nr. 24/2026, România îndeplinește cerințele pentru acest jalon. 

2️⃣ Al doilea dosar important este AMEPIP și guvernanța companiilor de stat. Vorbim despre instituția care trebuie să se asigure că firmele statului sunt conduse profesionist, transparent și pe criterii de performanță, nu pe pile sau interese politice. Aici am reușit să recuperăm 132 milioane Euro dintr-un total suspendat de 330 milioane, iar contribuția viceprim-ministrului Oana Gheorghiu a fost esențială pentru a dinamiza această reformă și pentru a salva banii europeni.

3️⃣ Al treilea jalon este cel privind companiile de stat din energie. Vorbim despre companii mari, importante pentru economia României: Hidroelectrica, Romgaz, Nuclearelectrica și altele. Comisia Europeană a constatat probleme serioase în modul în care au fost selectați și numiți oameni în consiliile de administrație: numiri politice, proceduri neclare, criterii aplicate incorect, mandate incomplete sau lipsa unor indicatori de performanță. Pentru acest jalon, România pierde 180 milioane Euro și recuperează 48 milioane Euro.

4️⃣ Al patrulea jalon este cel privind companiile de stat din transporturi — CNAIR, CNIR, CFR, Metrorex și CFR Călători. Și aici problema este aceeași: statul trebuia să demonstreze că aceste companii sunt conduse de oameni selectați transparent, competitiv și pe criterii de competență. Comisia a arătat că unele proceduri nu au fost finalizate, că au existat probleme de conflict de interese și că unele numiri nu au respectat standardele cerute. Aici pierdem 15,4 milioane Euro și am reușit să recuperăm 4,5 milioane Euro.

Pe scurt: acolo unde a existat voință politică, cm a fost cazul pensiilor speciale, România a recuperat mare parte din banii alocați. Acolo, însă, unde reformele au fost amânate ani la rând, în special în zona companiilor de stat, România a pierdut sume consistente.

Nu poți pretinde fonduri europene și, în același timp, să numești în continuare băieții deștepți de la partid în conducerea companiilor de stat. Nu poți cere încredere de la Bruxelles, în timp ce tu, la București, doar mimezi selecția pe criterii de profesionalism.

𝗖𝗶𝗻𝗲 𝗲 𝗱𝗲 𝘃𝗶𝗻𝗮̆?

Fiecare politician care a folosit fiecare ocazie pentru a amâna ori a anula orice demers de reformă reală, de teamă să nu își piardă privilegiile.

Fiecare politician care și-a numit în conducerea companiilor de stat amantele, frații și nepoții. Nu oameni profesioniști și cinstiți.

Fiecare politician care a considerat bugetul statului ca o șansă de îmbogățire personală. Nu ca o datorie față de români.

Fiecare politician care alege să blocheze modernizarea României prin moțiune de cenzură, pentru că această modernizare înseamnă să oprim prăduirea banului public.

Fiecare politician care fuge de banii europeni pentru că ei te obligă să duci țara în direcția bună pentru români, nu în direcția bună pentru conturile tale.

𝗖𝗶𝗻𝗲 𝗽𝗹𝗮̆𝘁𝗲𝘀̦𝘁𝗲?

Noi. Tot noi. Toții românii, care trebuie să suportăm din nou nota de plată pentru ticăloșia ori incompetența unor șmecheri ajunși la conducerea partidului și care vor să ne țină săraci și needucați pentru că doar așa pot manipula oamenii să le acorde un nou vot.

Poate, totuși, data viitoare ne învățăm minte.

01/05/2026

🔴 Bolojan atacă dur două companii din energie: Transelectrica a tolerat blocaje, Hidroelectrica „n-a făcut nimic”
Bolojan a aprins lumina în energie și, surpriză, camera era plină de băieți care vindeau întuneric cu aviz de racordare.
Premierul spune că România consumă iarna cam 9.000 de megawați. Dar noi avem avize emise sau în procesare pentru 120.000 de megawați. Adică de peste 13 ori mai mult decât consumul de vârf. E superb. România nu are destulă energie ieftină, dar are birocrație energetică pentru un mic imperiu solar pe Marte.

Asta e genial la statul român: nu produce suficient, dar aprobă fantastic. Suntem campioni la energie imaginară. Megawați pe hârtie, investiții în PowerPoint, firme fără angajați, proiecte fără șantier, dar cu acces la rețea blocat. Practic, am descoperit energia regenerabilă din șmecherie.

Bolojan spune că s-au dat autorizații de racordare unor companii care „nu fac nicio investiție”, unele nou-înființate, fără angajați. Minunat. Firmă fără angajați, fără producție, fără panouri, fără turbine, fără curent, dar cu aviz. Asta nu e economie. E paranormal administrativ.

Și apoi vine fraza care merită pusă pe frontispiciul Transelectrica: „Sigur, n-a văzut nimeni de doi ani de zile așa ceva”. Evident. Cum să vezi? Era energie invizibilă. O vedeau doar inițiații. Ca în Harry Potter, dar cu ATR-uri și contracte.

Premierul spune că Transelectrica, „autostrada energetică a României”, ar fi tolerat fenomenul. Foarte frumos spus: autostrada energetică. Doar că, după descrierea lui, pare o autostradă unde benzile au fost rezervate de firme care nu au mașini, nu au șoferi și nu intenționează să plece nicăieri. Dar au locul ocupat. Iar cine chiar vrea să circule stă la barieră și i se spune: „Ne pare rău, rețeaua e plină de intenții”.

Aici e frumusețea sistemului: omul serios, cu bani, cu proiect, cu garanții, nu intră. Băiatul cu firmă de apartament intră, rezervă capacitate, apoi eventual vinde mai departe. Nu produce curent. Produce acces. Nu face investiție. Face intermediere. Nu construiește energie. Construiește rentă.

Și Bolojan o spune direct: unii „au făcut niște bani zdraveni”. Sigur că au făcut. În România, dacă nu poți produce valoare, produci blocaj. Și blocajul se vinde foarte bine. Mai ales când statul se uită în altă parte cu o competență admirabilă.

Întrebarea a fost dacă vorbim despre „băieți deștepți” din energie. Răspunsul lui Bolojan: „Exact”.
Extraordinar. S-au întors băieții deștepți. De fapt, nu s-au întors, că n-au plecat niciodată. Doar și-au schimbat tricoul. Înainte erau băieți deștepți cu contracte. Acum sunt băieți deștepți cu avize. Modernizare, domnule. Digitalizare. Șmecheria a trecut prin tranziție verde.

Și apoi ajungem la Hidroelectrica. Aici e partea aproape poetică. Bolojan spune că Hidroelectrica produce cam un sfert din energia României, dar nu a făcut investițiile necesare în stocare. Și explică foarte simplu: apa curge de la deal la vale.
Asta e probabil cea mai dură evaluare managerială din istoria recentă: „Ați avut profit pentru că apa curge în jos”.
Nu strategie. Nu viziune. Nu leadership. Nu excelență corporativă. Gravitație.

Managerii Hidroelectrica au descoperit un model de business revoluționar: râul curge, turbina se învârte, bonusul vine. Dacă Newton ar fi trăit în România, nu scria despre gravitație. Cerea indemnizație în consiliul de administrație.

Bolojan spune că, dacă Hidroelectrica ar fi pus baterii lângă baraje, putea stoca energia produsă la prânz, când prețul e mic, și o putea vinde seara, când prețul explodează. Simplu. Logic. Aproape banal. Tocmai de aceea nu s-a făcut.

Pentru că în România, dacă o soluție este evidentă, are șanse mici să treacă de comitet. Trebuie să fie complicată, scumpă, întârziată, consultată, reevaluată, contestată, reluată, apoi uitată. Altfel pare suspect.

Premierul spune că Hidroelectrica ar putea face 1.500 MW de stocare într-un an și jumătate, doi ani, dar „n-au făcut nimic”.
„N-au făcut nimic” e o frază scurtă, dar lovește ca factura la energie în ianuarie. Pentru că nu vorbim de o firmă de cartier care a uitat să schimbe neonul. Vorbim de una dintre cele mai importante companii energetice ale statului. O companie care stă pe apă, produce curent și totuși nu se grăbește să facă exact investițiile care ar putea ieftini piața.

Și de ce? Bolojan sugerează explicația clasică: dacă nu faci investiții, ai profituri mari pe termen scurt. Dacă ai profituri mari, iei bonusuri. Dacă iei bonusuri, te simți performant. Dacă te simți performant, nu te mai deranjează că performanța ta se bazează pe faptul că râul nu curge invers.

Asta e România corporativă de stat: bonus pentru gravitație, scuze pentru investiții.

Iar cetățeanul? Cetățeanul plătește diferența. Plătește energia mai scumpă. Plătește blocajele. Plătește lipsa stocării. Plătește rețeaua ocupată de proiecte fantomă. Plătește tot, pentru că în România factura este singurul document care ajunge mereu la timp.

Bolojan mai spune ceva important: la prânz poți avea energie foarte ieftină, chiar preț negativ, iar seara 700-800 de lei. Asta e piața noastră: la prânz energia e aproape gratis, seara te întreabă dacă ai rinichi disponibili.

Și de aici vine miza stocării. Nu e un moft tehnologic. Nu e un capriciu verde. Nu e o jucărie pentru conferințe. Este diferența dintre o piață echilibrată și o țară care se uită la soare la ora 13:00, apoi își aprinde lumina la ora 19:00 cu preț de hotel în Dubai.

Foarte bună și fraza finală: trebuie „să mențină lumina aprinsă” în aceste sectoare.
Da. Doar că în energie, lumina aprinsă deranjează exact pe cine trebuie. Când aprinzi lumina, vezi ATR-urile fără investiții. Vezi firmele fără angajați. Vezi companiile de stat care confundă profitul cu performanța. Vezi bonusurile care curg mai sigur decât apa. Vezi băieții deștepți care nu produc energie, dar produc costuri.

Și mai vezi ceva: că România nu e săracă doar pentru că nu are bani. România e sărăcită de mecanisme care transformă resursele publice în câștig privat și pierderile private în facturi publice.

Acum, sigur, Bolojan poate fi acuzat că vorbește prea dur. Dar poate că uneori trebuie vorbit dur. Pentru că dacă spui elegant „ineficiențe sistemice în alocarea capacității de racordare”, nu se sperie nimeni. Dacă spui „băieți deștepți”, încep telefoanele.

Și asta e diferența dintre administrație și guvernare: administrația constată că apa curge la vale. Guvernarea întreabă de ce, după atâția ani, banii curg tot în direcția greșită.

România are soare. Are apă. Are vânt. Are hidrocentrale. Are rețele. Are companii naționale. Are specialiști.
Ce nu are destul?
Rușine operațională.
Pentru că energia României nu s-a pierdut doar în fire.
S-a pierdut în avize, bonusuri, complicități, inacțiune și în talentul nostru extraordinar de a transforma orice resursă naturală într-o gaură administrativă.

Apa curge de la deal la vale.
Banii, se pare, curg invers: de la cetățean spre băieții deștepți.

12/02/2026
21/01/2026

Overnight in Davos, Switzerland, Canadian Prime Minister Mark Carney ...
oh, what a speech, what a Man, what a Country!

"It’s a pleasure – and a duty – to be with you at this turning point for Canada and for the world.

Today, I’ll talk about the rupture in the world order, the end of a nice story, and the beginning of a brutal reality where geopolitics among the great powers is not subject to any constraints.

But I also submit to you that other countries, particularly middle powers like Canada, are not powerless. They have the capacity to build a new order that embodies our values, like respect for human rights, sustainable development, solidarity, sovereignty, and territorial integrity of states.

The power of the less powerful begins with honesty.

Every day we are reminded that we live in an era of great power rivalry. That the rules-based order is fading. That the strong do what they can, and the weak suffer what they must.

This aphorism of Thucydides is presented as inevitable – the natural logic of international relations reasserting itself. And faced with this logic, there is a strong tendency for countries to go along to get along. To accommodate. To avoid trouble. To hope that compliance will buy safety.

It won’t.

So, what are our options?

In 1978, the Czech dissident Václav Havel wrote an essay called The Power of the Powerless. In it, he asked a simple question: how did the communist system sustain itself?

His answer began with a greengrocer. Every morning, this shopkeeper places a sign in his window: “Workers of the world, unite!” He does not believe it. No one believes it. But he places the sign anyway – to avoid trouble, to signal compliance, to get along. And because every shopkeeper on every street does the same, the system persists.

Not through violence alone, but through the participation of ordinary people in rituals they privately know to be false.

Havel called this “living within a lie.” The system’s power comes not from its truth but from everyone’s willingness to perform as if it were true. And its fragility comes from the same source: when even one person stops performing — when the greengrocer removes his sign — the illusion begins to crack.

It is time for companies and countries to take their signs down.

For decades, countries like Canada prospered under what we called the rules-based international order. We joined its institutions, praised its principles, and benefited from its predictability. We could pursue values-based foreign policies under its protection.

We knew the story of the international rules-based order was partially false. That the strongest would exempt themselves when convenient. That trade rules were enforced asymmetrically. And that international law applied with varying rigour depending on the identity of the accused or the victim.

This fiction was useful, and American hegemony, in particular, helped provide public goods: open sea lanes, a stable financial system, collective security, and support for frameworks for resolving disputes.

So, we placed the sign in the window. We participated in the rituals. And largely avoided calling out the gaps between rhetoric and reality.

This bargain no longer works.

Let me be direct: we are in the midst of a rupture, not a transition.

Over the past two decades, a series of crises in finance, health, energy, and geopolitics laid bare the risks of extreme global integration.

More recently, great powers began using economic integration as weapons. Tariffs as leverage. Financial infrastructure as coercion. Supply chains as vulnerabilities to be exploited.

You cannot “live within the lie” of mutual benefit through integration when integration becomes the source of your subordination.

The multilateral institutions on which middle powers relied— the WTO, the UN, the COP – the architecture of collective problem solving – are greatly diminished.

As a result, many countries are drawing the same conclusions. They must develop greater strategic autonomy: in energy, food, critical minerals, in finance, and supply chains.

This impulse is understandable. A country that cannot feed itself, fuel itself, or defend itself has few options. When the rules no longer protect you, you must protect yourself.

But let us be clear-eyed about where this leads. A world of fortresses will be poorer, more fragile, and less sustainable.

And there is another truth: if great powers abandon even the pretence of rules and values for the unhindered pursuit of their power and interests, the gains from “transactionalism” become harder to replicate. Hegemons cannot continually monetize their relationships.

Allies will diversify to hedge against uncertainty. Buy insurance. Increase options. This rebuilds sovereignty – sovereignty that was once grounded in rules, but will be increasingly anchored in the ability to withstand pressure.

As I said, such classic risk management comes at a price, but that cost of strategic autonomy, of sovereignty, can also be shared. Collective investments in resilience are cheaper than everyone building their own fortress. Shared standards reduce fragmentation. Complementarities are positive sum.

The question for middle powers, like Canada, is not whether to adapt to this new reality. We must. The question is whether we adapt by simply building higher walls – or whether we can do something more ambitious.

Canada was amongst the first to hear the wake-up call, leading us to fundamentally shift our strategic posture.

Canadians know that our old, comfortable assumption that our geography and alliance memberships automatically conferred prosperity and security is no longer valid.

Our new approach rests on what Alexander Stubb has termed “values-based realism” – or, to put it another way, we aim to be principled and pragmatic.

Principled in our commitment to fundamental values: sovereignty and territorial integrity, the prohibition of the use of force except when consistent with the UN Charter, respect for human rights.

Pragmatic in recognising that progress is often incremental, that interests diverge, that not every partner shares our values. We are engaging broadly, strategically, with open eyes. We actively take on the world as it is, not wait for a world we wish to be.

Canada is calibrating our relationships so their depth reflects our values. We are prioritising broad engagement to maximise our influence, given the fluidity of the world order, the risks that this poses, and the stakes for what comes next.

We are no longer relying on just the strength of our values, but also on the value of our strength.

We are building that strength at home.

Since my government took office, we have cut taxes on incomes, capital gains and business investment, we have removed all federal barriers to interprovincial trade, and we are fast-tracking a trillion dollars of investment in energy, AI, critical minerals, new trade corridors, and beyond.

We are doubling our defence spending by 2030 and are doing so in ways that builds our domestic industries.

We are rapidly diversifying abroad. We have agreed a comprehensive strategic partnership with the European Union, including joining SAFE, Europe’s defence procurement arrangements.

We have signed twelve other trade and security deals on four continents in the last six months.

In the past few days, we have concluded new strategic partnerships with China and Qatar.

We are negotiating free trade pacts with India, ASEAN, Thailand, Philippines, Mercosur.

To help solve global problems, we are pursuing variable geometry— different coalitions for different issues, based on values and interests.

On Ukraine, we are a core member of the Coalition of the Willing and one of the largest per-capita contributors to its defence and security.

On Arctic sovereignty, we stand firmly with Greenland and Denmark and fully support their unique right to determine Greenland’s future. Our commitment to Article 5 is unwavering.

We are working with our NATO allies (including the Nordic Baltic 8) to further secure the alliance’s northern and western flanks, including through Canada’s unprecedented investments in over-the-horizon radar, submarines, aircraft, and boots on the ground. Canada strongly opposes tariffs over Greenland and calls for focused talks to achieve shared objectives of security and prosperity for the Arctic.

On plurilateral trade, we are championing efforts to build a bridge between the Trans-Pacific Partnership and the European Union, creating a new trading block of 1.5 billion people.

On critical minerals, we are forming buyer’s clubs anchored in the G7 so that the world can diversify away from concentrated supply.

On AI, we are cooperating with like-minded democracies to ensure we will not ultimately be forced to choose between hegemons and hyperscalers.

This is not naive multilateralism. Nor is it relying on diminished institutions. It is building the coalitions that work, issue by issue, with partners who share enough common ground to act together. In some cases, this will be the vast majority of nations.

And it is creating a dense web of connections across trade, investment, culture on which we can draw for future challenges and opportunities.

Middle powers must act together because if you are not at the table, you are on the menu.

Great powers can afford to go it alone. They have the market size, the military capacity, the leverage to dictate terms. Middle powers do not. But when we only negotiate bilaterally with a hegemon, we negotiate from weakness. We accept what is offered. We compete with each other to be the most accommodating.

This is not sovereignty. It is the performance of sovereignty while accepting subordination.

In a world of great power rivalry, the countries in between have a choice: to compete with each other for favour or to combine to create a third path with impact.

We should not allow the rise of hard power to blind us to the fact that the power of legitimacy, integrity, and rules will remain strong — if we choose to wield it together.

Which brings me back to Havel.

What would it mean for middle powers to “live in truth”?

It means naming reality. Stop invoking the “rules-based international order” as though it still functions as advertised. Call the system what it is: a period of intensifying great power rivalry, where the most powerful pursue their interests using economic integration as a weapon of coercion.

It means acting consistently. Apply the same standards to allies and rivals. When middle powers criticise economic intimidation from one direction but stay silent when it comes from another, we are keeping the sign in the window.

It means building what we claim to believe in. Rather than waiting for the old order to be restored, create institutions and agreements that function as described.

And it means reducing the leverage that enables coercion. Building a strong domestic economy should always be every government’s priority. Diversification internationally is not just economic prudence; it is the material foundation for honest foreign policy. Countries earn the right to principled stands by reducing their vulnerability to retaliation.

Canada has what the world wants. We are an energy superpower. We hold vast reserves of critical minerals. We have the most educated population in the world. Our pension funds are amongst the world’s largest and most sophisticated investors. We have capital, talent, and a government with the immense fiscal capacity to act decisively.

And we have the values to which many others aspire.

Canada is a pluralistic society that works. Our public square is loud, diverse, and free. Canadians remain committed to sustainability.

We are a stable, reliable partner—in a world that is anything but—a partner that builds and values relationships for the long term.

Canada has something else: a recognition of what is happening and a determination to act accordingly.

We understand that this rupture calls for more than adaptation. It calls for honesty about the world as it is.

We are taking the sign out of the window.

The old order is not coming back. We should not mourn it. Nostalgia is not a strategy.

But from the fracture, we can build something better, stronger, and more just.

This is the task of the middle powers, who have the most to lose from a world of fortresses and the most to gain from a world of genuine cooperation.

The powerful have their power. But we have something too – the capacity to stop pretending, to name reality, to build our strength at home, and to act together.

That is Canada’s path. We choose it openly and confidently.

And it is a path wide open to any country willing to take it with us."

Merry Christmas and a prosperous, happy New Year to all of you!
23/12/2025

Merry Christmas and a prosperous, happy New Year to all of you!

08/10/2025

BREAKING NEWS
The Royal Swedish Academy of Sciences has decided to award the 2025 in Physics to John Clarke, Michel H. Devoret and John M. Martinis “for the discovery of macroscopic quantum mechanical tunnelling and energy quantisation in an electric circuit.”

This year’s physics laureates’ experiments on a chip revealed quantum physics in action.

A major question in physics is the maximum size of a system that can demonstrate quantum mechanical effects. The 2025 physics laureates conducted experiments with an electrical circuit in which they demonstrated both quantum mechanical tunnelling and quantised energy levels in a system big enough to be held in the hand.

Quantum mechanics allows a particle to move straight through a barrier, using a process called tunnelling. As soon as large numbers of particles are involved, quantum mechanical effects usually become insignificant. The laureates’ experiments demonstrated that quantum mechanical properties can be made concrete on a macroscopic scale.

In 1984 and 1985, John Clarke, Michel H. Devoret and John M. Martinis conducted a series of experiments with an electronic circuit built of superconductors, components that can conduct a current with no electrical resistance. In the circuit, the superconducting components were separated by a thin layer of non-conductive material, a setup known as a Josephson junction. By refining and measuring all the various properties of their circuit, they were able to control and explore the phenomena that arose when they passed a current through it. Together, the charged particles moving through the superconductor comprised a system that behaved as if they were a single particle that filled the entire circuit.

This macroscopic particle-like system is initially in a state in which current flows without any voltage. The system is trapped in this state, as if behind a barrier that it cannot cross. In the experiment the system shows its quantum character by managing to escape the zero-voltage state through tunnelling. The system’s changed state is detected through the appearance of a voltage.

The laureates could also demonstrate that the system behaves in the manner predicted by quantum mechanics – it is quantised, meaning that it only absorbs or emits specific amounts of energy.

The transistors in computer microchips are one example of the established quantum technology that surrounds us. This year’s Nobel Prize in Physics has provided opportunities for developing the next generation of quantum technology, including quantum cryptography, quantum computers, and quantum sensors.

Learn more
Press release: https://bit.ly/42jAlZg
Popular information: https://bit.ly/4gKFvTX
Advanced information: https://bit.ly/48CSBjZ

09/09/2025

La mulți ani tuturor celor care au ales profesia de evaluator! ✨

25/06/2025

EURO NEWS & OTHER:

1. Stadiul implementării intervențiilor de dezvoltare rurală finanțate din FEADR în cadrul PS PAC 2023-2027 la data de 12 iunie 2025
https://www.fonduri-structurale.ro/stiri/37772/stadiul-implementarii-interventiilor-de-dezvoltare-rurala-finantate-din-feadr-in-cadrul-ps-pac-2023-2027-la-data-de-12-iunie-2025

2. PS: Q&A pe apelul pentru asigurarea de competențe profesionale și competențe transversale prin consolidarea educației doctorale în medicină și farmacie
https://www.fonduri-structurale.ro/stiri/37774/programul-sanatate-centralizatorul-intrebarilor-si-raspunsurilor-pe-apelul-pentru-asigurarea-de-competente-profesionale-si-competente-transversale-prin-consolidarea-educatiei-doctorale-in-medicina-si-farmacie

3. Modificări la 7 apeluri din cadrul PS
https://www.fonduri-structurale.ro/stiri/37760/modificari-la-7-apeluri-din-cadrul-programului-sanatate

4. Instrucțiune nr. 2 privind derularea etapei de avizare a ghidurilor specifice și a schemelor de ajutor de stat/de minimis și a etapei de urmărire a procesului de evaluare, selecție și contractare a proiectelor finanțate în cadrul PNRR
https://www.fonduri-structurale.ro/stiri/37764/instructiune-nr-2-privind-derularea-etapei-de-avizare-a-ghidurilor-specifice-si-a-schemelor-de-ajutor-de-stat-de-minimis-si-a-etapei-de-urmarire-a-procesului-de-evaluare-selectie-si-contractare-a-proiectelor-finantate-in-cadrul-pnrr

5. S-a lansat apelul nr. 2 pentru dezvoltare urbană integrată prin regenerarea spațiilor publice și punerea în valoare a patrimoniului din municipiile Regiunii Centru
https://www.fonduri-structurale.ro/stiri/37763/s-a-lansat-apelul-nr-2-pentru-dezvoltare-urbana-integrata-prin-regenerarea-spatiilor-publice-si-punerea-in-valoare-a-patrimoniului-din-municipiile-regiunii-centru

6. Mecanismul European pentru Finanțarea Comunităților de Energie a lansat primul apel pentru dezvoltarea planurilor de afaceri ale comunităților energetice
https://www.fonduri-structurale.ro/stiri/37762/mecanismul-european-pentru-finantarea-comunitatilor-de-energie-a-lansat-primul-apel-pentru-dezvoltarea-planurilor-de-afaceri-ale-comunitatilor-energetice

7. Măsuri esențiale pentru creșterea siguranței rutiere, sprijinite prin PNRR
https://www.fonduri-structurale.ro/stiri/37753/masuri-esentiale-pentru-cresterea-sigurantei-rutiere-sprijinite-prin-pnrr

8. PR SE: Modificări pe apelurile pentru creșterea competitivității microîntreprinderilor și IMM-urilor
https://www.fonduri-structurale.ro/stiri/37751/pr-sud-est-modificari-pe-apelurile-pentru-cresterea-competitivitatii-microintreprinderilor-si-imm-urilor

9. PT: Noi modificări pe apelurile pentru creșterea eficienței căilor ferate și trenurile metropolitane
https://www.fonduri-structurale.ro/stiri/37750/programul-transport-noi-modificari-pe-apelurile-pentru-cresterea-eficientei-cailor-ferate-si-trenurile-metropolitane

10. Ministerul Economiei: Noi șanse de finanțare pentru cele trei scheme de ajutor dedicate sprijinirii dezvoltării IMM-urilor
https://www.fonduri-structurale.ro/stiri/37748/ministerul-economiei-noi-sanse-de-finantare-pentru-cele-trei-scheme-de-ajutor-dedicate-sprijinirii-dezvoltarii-imm-urilor

11. FM: Consultare publică privind versiunea revizuită a celor două scheme de ajutor de stat pentru investiții în vederea reducerii utilizării combustibililor fosili și promovării eficienței energetice în transporturi
https://www.fonduri-structurale.ro/stiri/37747/fm-consultare-publica-privind-versiunea-revizuita-a-celor-doua-scheme-de-ajutor-de-stat-pentru-investitii-in-vederea-reducerii-utilizarii-combustibililor-fosili-si-promovarii-eficientei-energetice-in-transporturi

12. PR NV: A fost prelungită perioada de contractare pe apelul pentru sprijinirea dezvoltării incubatoarelor de afaceri
https://www.fonduri-structurale.ro/stiri/37746/pr-nord-vest-a-fost-prelungita-perioada-de-contractare-pe-apelul-pentru-sprijinirea-dezvoltarii-incubatoarelor-de-afaceri

13. Două ghiduri PIDS privind serviciile de îngrijire la domiciliu pentru persoanele vârstnice, lansate în consultare
https://www.fonduri-structurale.ro/stiri/37744/doua-ghiduri-pids-privind-serviciile-de-ingrijire-la-domiciliu-pentru-persoanele-varstnice-lansate-in-consultare

14. PR SVO: Modificări la ghidul privind infrastructura verde-albastră
https://www.fonduri-structurale.ro/stiri/37743/pr-sud-vest-oltenia-modificari-la-ghidul-privind-infrastructura-verde-albastra

15. PS: Modificări la ghidul pentru programul național de prevenire, screening, diagnostic și direcționare către tratament a pacienților cu tuberculoză
https://www.fonduri-structurale.ro/stiri/37741/programul-sanatate-modificari-la-ghidul-pentru-programul-national-de-prevenire-screening-diagnostic-si-directionare-catre-tratament-a-pacientilor-cu-tuberculoza

16. Instrucțiune pentru raportarea și monitorizarea indicatorilor de rezultat aferenți proiectelor depuse în cadrul apelurilor POC 4.1.1 și 4.1.1 BIS
https://www.fonduri-structurale.ro/stiri/37736/instructiune-pentru-raportarea-si-monitorizarea-indicatorilor-de-rezultat-aferenti-proiectelor-depuse-in-cadrul-apelurilor-poc-4-1-1-si-4-1-1-bis

17. PR Vest: S-a prelungit perioada de depunere a proiectelor pentru digitalizarea IMM-urilor.
https://www.fonduri-structurale.ro/stiri/37735/pr-vest-s-a-prelungit-perioada-de-depunere-a-proiectelor-pentru-digitalizarea-imm-urilor-webinar-pentru-prezentarea-conditiilor-de-finantare

18. PR Centru: A fost lansat apelul pentru incubatoare și acceleratoare de afaceri
https://www.fonduri-structurale.ro/stiri/37734/pr-centru-a-fost-lansat-apelul-pentru-incubatoare-si-acceleratoare-de-afaceri

19. PEO: Modificări la ghidul pentru consolidarea dialogului social și a parteneriatelor pentru ocupare și formare II – Federații – relansare 2025
https://www.fonduri-structurale.ro/stiri/37733/peo-modificari-la-ghidul-pentru-consolidarea-dialogului-social-si-a-parteneriatelor-pentru-ocupare-si-formare-ii-federatii-relansare-2025

20. PS: A fost prelungit apelul pentru formarea personalului medical și non-medical
https://www.fonduri-structurale.ro/stiri/37731/programul-sanatate-a-fost-prelungit-apelul-pentru-formarea-personalului-medical-si-non-medical

21. Versiunea actualizată a PS
https://www.fonduri-structurale.ro/stiri/37728/versiunea-actualizata-a-programului-sanatate

22. PIDS: Consultare publică pe ghidul privind serviciile de îngrijire la domiciliu pentru persoanele vârstnice – ITI Delta Dunării
https://www.fonduri-structurale.ro/stiri/37727/piids-consultare-publica-pe-ghidul-privind-serviciile-de-ingrijire-la-domiciliu-pentru-persoanele-varstnice-iti-delta-dunarii

23. PS: Modificări pe apelul pentru investiții în infrastructura publică a unităților sanitare care tratează pacienți critici – politraumă
https://www.fonduri-structurale.ro/stiri/37726/programul-sanatate-modificari-pe-apelul-pentru-investitii-in-infrastructura-publica-a-unitatilor-sanitare-care-trateaza-pacienti-critici-politrauma

24. A fost prelungit apelul dedicat spațiilor verzi din NE
https://www.fonduri-structurale.ro/stiri/37721/a-fost-prelungit-apelul-dedicat-spatiilor-verzi-din-regiunea-nord-est

Address

Al. I. Cuza Nr. 48
Brasov

Alerts

Be the first to know and let us send you an email when EDP - Business Consultants posts news and promotions. Your email address will not be used for any other purpose, and you can unsubscribe at any time.

Contact The Business

Send a message to EDP - Business Consultants:

Share